Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a comentat revizuirea indicatorilor bugetari într-o intervenție la RLive TV, subliniind că primele prognoze economice au fost mai optimiste decât realitatea actuală, scrie Bani.md.

„Prognozele pe care le aveam pe intern erau mai aproape de aceste cifre de astăzi. Or, prognozele au fost discutate cu FMI și Comisia Europeană. Revizuirea veniturilor arată că economia a mers mai lent față de cât au crezut cei care au făcut prognoza”, a explicat Anca Dragu.

Pentru a răspunde condițiilor economice, BNM a ajustat rata de politică monetară la 3,6%, situându-se în partea inferioară a țintirii inflației, în contextul în care anterior rata a fost de 21,5% când inflația a atins 34%. Rata de politică monetară a fost redusă de trei ori, iar rezervele obligatorii au fost ajustate de la 43% la 39% pentru valută și de la 33% la 29% pentru lei.

„Piața este inundată de lichidități pe termen scurt. Avem măsuri pentru a mișca piața. Resursele pe care le atrag băncile sunt depozitate la BNM pentru care banca plătește. Acest model de business trebuie modificat”, a adăugat guvernatoarea BNM.

Revizuirea bugetară indică o reducere a veniturilor bugetare la 65,8 miliarde de lei și un deficit de 16,7 miliarde de lei, evidențiind necesitatea unor ajustări economice pentru a asigura stabilitatea financiară a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anca Dragu #economie #guvernatoarea BNM

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.