Concluzia Comisiei Europene: România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro

România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, este concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării compatibilităţii juridice şi îndeplinirii criteriilor de convergenţă, luând în considerare factorii relevanţi suplimentari pentru convergenţa şi integrarea economică, se arată într-un comunicat publicat, miercuri, de Executivul comunitar.

Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2024, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şase state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.

Raportul CE semnalează că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel privind finanţele publice, criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.

Concluzia raportului este că statele membre prezintă rezultate eterogene în ceea ce priveşte convergenţa nominală. În prezent, niciunul dintre aceste state nu îndeplineşte toate criteriile de aderare la zona euro. Bulgaria este singura ţară care îndeplineşte toate criteriile, cu excepţia unuia, şi a cărei legislaţie naţională poate fi considerată compatibilă cu normele uniunii economice şi monetare.

Potrivit concluziilor raportului, Suedia îndeplineşte criteriul privind stabilitatea preţurilor. Bulgaria şi Suedia îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, iar pe baza raportului Comisiei din 19 iunie, întocmit în temeiul articolului 126 alineatul (3), se preconizează că Cehia va îndeplini la rândul său acest criteriu.

De asemenea, Bulgaria, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul privind ratele dobânzilor pe termen lung, iar Bulgaria îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb.

Niciunul dintre celelalte state membre nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II), fiind necesară o participare de minimum doi ani la mecanism, fără tensiuni monetare grave, înainte de aderarea la zona euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Euro #Comisia Europeană #Romania

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a oferit detalii marți seara, 14 ianuarie curent, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova despre planurile de construire a celor nouă poduri de peste Prut. Proiectul include importante infrastructuri menite să conecteze mai bine Republica Moldova de România și alte state ale Uniunii Europene.

România construiește patru poduri noi peste Prut. Unde vor fi amplasate și în ce stadiu sunt proiectele

Ministrul a subliniat că, dintre aceste poduri, cel mai avansat este „Podul Unirii” de la Ungheni, simbolic pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.

„Cel mai avansat pod dintre toate aceste poduri, evident este Podul Unirii de la Ungheni. El este simbolic pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului pentru că în 1991, acolo s-a început cu Podul de Flori. Vorbeam cu colegii de la Ministerul Infrastructurii că ar fi bine să îl numim Podul Unirii, pentru că el are o denumire a sa. La fel să vorbim cu arhitecți atunci când îl vor proiecta, partea aia de palier, să-l facă simbolic în haina națională, în covoare tradiționale românești. Acest pod ar trebui să aibă componente etno-folclorice ale românilor din toate părțile geografice ale României, să fie un tot întreg și să reprezinte românii de pretundineni în acest pod”, a spus oficialul.

El a menționat că proiectul pentru „Podul Unirii” este finalizat deja, iar autorizațiile de construire sunt în curs de eliberare.

„Sperăm să începem cât de curând, pentru că proiectul este gata. Se eliberează autorizația de construire. Contează să îl începem și eu cred că la tempoul pe care l-au luat companiile de construcție din România, cred că va merge bine. Acum noi lucrăm la eliberarea autorizației de construire și a certificatului de urbanism și autorizația de construire ulterior pe segmentul din partea Republicii Moldova. Eu cred că noi, cu pași rapizi, vom merge spre interconectarea Republicii Moldova”, a adăugat ministrul.

Vladimir Bolea a subliniat că, până în 2021, nu se discutase despre construcția de poduri noi, iar acum, prin aceste proiecte, se va realiza o interconectare semnificativă nu doar cu România, dar și cu Uniunea Europeană.

„Vreau să accentuez că, până în 2021, nici nu se vorbea despre poduri. Nici măcar nu se schimba asflatul pe podurile existente și acum vorbim despre construcții, despre interconectarea Republicii Moldova. Noi când vorbim despre construcția podurilor peste Prut, pentru noi, are o dublă semnificație. Una, că noi ne interconectăm la UE și doi, ne interconectăm cu România. Se întâmplă două lucruri adevărate, autentice, nu vorbite, nu metaforic, dar la propriu. Lucrul acesta este în interesul românilor de pretutindeni și, în mod deosebit, cetățenilor din R. Moldova care prin aceste poduri pot vizita, pot lucra, își pot desfășura activitățile”.