Cel mai sumbru scenariu ar fi ca Federația Rusă să bombardeze liniile electrice care asigură interconectarea Republicii Moldova cu Ucraina. O spune vicepremierul Andrei Spînu, potrivit căruia în eventualitatea în care Moldova rămâne fără infrastructura necesară pentru a importa energie electrică, vor avea loc deconectări masive în toată țara. De asemenea, vicepremierul spune că în cazul în care Gazprom sistează complet livrările de gaz, vor fi deconectate temporar de la energie electrică localitățile unde nu există instituții sociale importante.

Vicepremierul Andrei Spînu nu exclude scenariul deconectărilor în evantai a localităților pentru a economisi energia electrică. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă Gazprom nu va mai vinde gaz Republicii Moldova, iar Centrala de la Cuciurgan va ajunge în incapacitatea de a mai produce energie electrică.

„Unul dintre scenarii este că Gazprom nu mai livrează gaz Republicii Moldova deloc, asta înseamnă că MGRES nu va produce deloc energie pentru malul drept. În condițiile în care infrastructura energetică din Ucraina este bombardată și ucrainenii au interzis exporturile, singurul lucru care ne rămâne este piața internă și importurile din România și UE. Piața internă este sub 10%, odată ce va începe sezonul de încălzire, va crește pentru că Termoelectrica și CET Nord vor produce mai mult, dar oricum nu este suficient. La moment, analizăm planul de deconectare targetată, doar atât cât este nevoie, fără să ajungem la deconectări masive”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit vicepremierului, vor fi selectate localitățile unde impactul deconectărilor nu va fi unul foarte mare, localități care nu dispun de instituții sociale importante. Municipiile Chișinău și Bălți ar putea fi scutite de deconectări. Totuși, dacă Rusia va bombarda liniile electrice de interconectare cu Ucraina, toată țara va rămâne în beznă.

„Scenariul deconectărilor masive este un scenariu care ar putea avea loc. Se vor deconecta pe o oră 20 de localități, apoi următoarele și tot așa, pe rând. S-ar putea ca în toate localitățile să fie deconectări, în afară de centrele mari care au spitale și care nu pot fi deconectate. Cel mai sumbru scenariu ar fi ca Federația Rusă să bombardeze liniile de conectare a Republicii Moldova cu Ucraina, ca tehnic să nu putem importa energie. Într-un astfel de scenariu s-ar putea ca și Chișinăul să fie deconectat pe sectoare, în suburbii, pentru că nu va exista o altă soluție”, a mai spus vicepremierul Andrei Spînu.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că pentru astăzi, 28 octombrie, Republica Moldova are, în continuare, un deficit de 7,8% de energie electrică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit oficialului, prin intermediul Energocom energia necesară va fi preluată de la Transelectrica România, conform contractului de avarie.

#deconectari #energie electrica #Spinu

În acest an, 92 de instituții de învățământ din țară au fost reorganizate. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, dintre acestea, 31 și-au sistat activitatea. Alte 56 au trecut la o altă formă de organizare, iar cinci au fuzionat cu alte instituții. În urma schimbărilor, peste 1 900 de elevi au fost transferați la alte școli, transmite IPN.

Ministrul Dan Perciun a precizat că cele mai multe transformări au vizat școlile primare. Astfel, 35 au devenit școli primare-grădinițe, patru au fost reorganizate în școli primare, șapte în grădinițe și trei în gimnazii-grădinițe. Alte patru instituții au devenit filiale ale unor școli, iar trei și-au continuat activitatea ca gimnazii, inclusiv prin preluarea elevilor din alte instituții.

Potrivit ministrului, legislația prevede încetarea activității școlilor cu mai puțin de zece elevi, transformarea gimnaziilor cu mai puțin de 35 de elevi în clasele V-IX în școli primare și reorganizarea școlilor primare cu mai puțin de 30 de elevi în școli primare-grădinițe. Procesul ține cont și de distanța până la instituția alternativă, care nu trebuie să depășească 20 de kilometri, precum și de limba de predare.

Dintre elevii transferați, aproape jumătate învață la mai puțin de zece kilometri de fosta școală, iar 97% – la o distanță de cel mult 20 de kilometri.