Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, susține că în costurile pentru drumul de peste 3 kilometri de la Leova-Bumbăta au fost incluse și cheltuielile pentru construcția punctului de trecere, a iluminării, a lucrărilor de racordare şi alte tipuri de lucrări. Potrivit lui, este un fals când se spune că un kilometru de drum costă trei milioane de lei. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Realitatea te privește” de la Rlive TV.

„Eu chiar îmi doresc toate suspiciunile pe acest proiect să fie spulberate. Să se discute cât vor despre acest lucru. Este un fals când se spune că costă trei milioane. Noi am publicat toate documentele. Eu personal am publicat 117 documente, de la prima decizie până la ultima. Eu și colegii de la ASD vom da toate detaliile. Eu nu le știu ce face PA. Și domnul Bejan și eu vom da absolut toate documentele. Este primul pod de pontoane nou construit în 30 de ani”, spune ministrul.

Andrei Spînu a precizat că s-au făcut investiții majore în acest pod și infrastructura din preajmă.

„A fost construit într-un ritm cum nu s-a mai întâmplat în Moldova. S-au construit 3,5 kilometri de drum. Acolo era mlaștină, era zonă cu riscuri de inundație de peste Prut. Terasamentul s-a ridicat în unele locuri de 4 metri. S-a mai construit aproape un drum adiacent prin sat de colectare, s-a construit suprafața pentru punctul de trecere a frontierei, iluminare, canalizare, apeduct și așa mai departe. S-a construit o parcate pentru 100 de camioane. Calculele pe acest drum. Nu poți să compari bananele cu cireșele. Să compari un drum existent în care scoți două straturi și pui asfalt cu un drum construit de la zero, unde erau pădure, mlaștină, zonă inundabilă și să spui că cât costă ”, a declarat Andrei Spînu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, costul lucrărilor de construcție a drumului de acces – 3,6 km – și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei, iar finalizarea lucrărilor era planificată pentru luna noiembrie a acestui an.

Între timp, un angajat al Agenției de Stat de Drumurilor a fost pus sub acuzare în dosarul penal pornit de Procuratura Anticorupție.

Primul muzeu al corupției în Republica Moldova! Costuri supraestimate la construcția celui mai scump drum

#Andrei Spinu #ASD #cheltuieli #pod Leova Bumbata

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.