Andrei Spînu: Kremlinul își va intensifica tentativele de destabilizare a Republicii Moldova

Tentativele de destabilizare a țării sale din partea Kremlinului se vor intensifica în 2024, an în care ar trebui să aibă loc alegeri prezidențiale, dar și un referendum pe tema aderării la UE, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu. Astfel, vor fi reluate protestele finanțate cu bani murdari, iar printre cei care susțin acțiunile Rusiei se numără și Ion Ceban, primarul Chișinăului, care ,,permanent a luptat deschis împotriva integrării europene a țării”, scrie Adevărul.ro.

,,Kremlinul mereu a avut un singur scop: să țină Moldova sub influență geopolitică a Rusiei și va face tot posibilul ca Republica Moldova să nu se miște spre obiectivul de integrare europeană. Eu sunt sigur că ei vor continua, așa cum au făcut-o permanent: să destabilizeze situația prin diferite personaje, partide politice pseudo-europene, inclusiv să susțină financiar proteste și alte tipuri de acțiuni care să încerce să dezbată țară noastră de la parcursul european. Sunt mai multe (n.r.-partide), sunt partidele din jurul grupului criminal Șor. Cred că trebuie să urmărim foarte atent ceea ce face și primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, care așa cum am zis de mai multe ori, din punctul meu de vedere , este clar că este că omul care susține acțiunile Kremlinului și permanent a luptat deschis împotriva integrării europene a țării noastre”, a declarat Andrei Spînu.

Totodată, ministrul a vorbit și despre strategia rușilor privind destabilizarea Republicii Moldova.

,,Probabil se vor intensifica și vom avea mai multe, și deja am văzut unele proteste pe care încearcă să le organizeze: vedem acțiunile primarului Chișinăului care din punctul meu de vedere tot încearcă să destabilizeze situația. Deci este evident că cu cât o să ne apropiem de alegerile prezidențiale și de referendumul pro Uniunea Europeană, rușii, Kremlinul va încerca să agite situația”, a mai punctat ministrul Infrastructurii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Andrei Spinu #razboi hibrid #atacuri #Kremlin #proteste

Când liderii din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Ucraina s-au reunit la Londra săptămâna aceasta pentru a-şi alinia poziţiile cu privire la presiunea urgentă a Washingtonului pentru un acord de pace în Ucraina, Polonia nu se afla pe lista invitaţilor. A fost a doua excludere în tot atâtea luni, după ce Varşovia a ratat şi invitaţia la un summit de pace crucial, la Geneva, pe 23 noiembrie. În calitate de membru important al NATO, Polonia este furioasă că a fost marginalizată din punct de vedere diplomatic în discuţiile despre un potenţial acord de pace în Ucraina, scrie Digi24.

Excluderea Poloniei de la masa negocierilor este o lovitură dură pentru o ţară care a adoptat una dintre cele mai active poziţii din UE cu privire la Ucraina, iar tabăra dreaptei naţionaliste din jurul preşedintelui Karol Nawrocki nu a pierdut timpul şi l-a învinuit pe premierul liberal Donald Tusk pentru acest eşec.

„Absenţa Poloniei la Londra este încă un exemplu al incompetenţei lui Donald Tusk”, a declarat furios Marek Pęk, senator din partidul naţionalist Lege şi Justiţie, după reuniunea de la Downing Street, numindu-l pe Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, „un politician de rang secund în Europa”.

Motivele frustrării poloneze sunt clare. Polonia nu numai că găzduieşte un milion de refugiaţi ucraineni şi acţionează ca principal centru de aprovizionare pentru Ucraina, dar Varşovia joacă şi un rol esenţial în a presa Europa să se reînarmeze.

Polonia este ţara cu cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor pentru apărare din NATO şi doreşte să-şi dubleze efectivele militare – deja cele mai mari din alianţă – la 500.000 de soldaţi.

Pe de altă parte, şi premierul Tusk şi-a exprimat o oarecare frustrare faţă de exilarea Poloniei la marginea scenei diplomatice. După întâlnirea de la Geneva, el a cerut să fie inclus în comunicatul comun european – o cerere menită să salveze aparenţele, care, potrivit comentatorilor de la Varşovia, nu a făcut decât să sublinieze absenţa Poloniei.