Legalizarea canabisului în scop recreativ a stârnit controverse în Germania, iar textul adoptat în august 2023 de către consiliul de miniștri a fost supus unei ample dezbateri în Bundestag. Deputații au aprobat, în cele din urmă, proiectul emblematic al guvernului condus de Olaf Scholz, cu speranța de a contracara piața neagră, conform relatărilor AFP și dpa.

Intrarea în vigoare a legalizării canabisului în scop recreativ este programată pentru 1 aprilie, potrivit anunțului făcut vineri de către deputații din coaliția de guvernare.

Adoptat în august de către consiliul de miniștri, textul a fost supus continuu discuțiilor în Bundestag, în special între grupurile parlamentare ale social-democraților (SPD), unde au existat voci opuse, Verzilor și liberalilor din FDP, aliați în guvernul federal. Deputații au convenit asupra unei evaluări „rapide” a efectelor legalizării, cu privire la protecția copiilor și adolescenților, precum și impactul asupra criminalității organizate. Această evaluare va lua în considerare și expertiza poliției judiciare, conform precizărilor vicepreședinților celor trei grupuri parlamentare. Ei au subliniat că reforma reprezintă „un pas major înainte pentru o politică modernă privind drogurile”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit noii legi, adoptată ca un proiect emblematic al guvernului lui Olaf Scholz, Germania va adopta una dintre cele mai liberale legi din Europa, după Malta și Luxemburg, care au legalizat canabisul în scop recreativ în 2021 și 2023, respectiv.

Reglementările prevăd autorizarea achiziționării de canabis în cantități limitate, de maximum 25 de grame pe zi, prin intermediul asociațiilor non-profit. De asemenea, se va permite cultivarea a până la trei plante de canabis în scop personal. Cu toate acestea, deținerea și consumul acestui drog vor rămâne strict interzise tinerilor sub 18 ani.

#canabis #Germania #legalizare canabis #Olaf Scholz

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.