Andrei Spînu „s-a pus pe capul” celor de la ANTA: Am solicitat să se facă o anchetă internă la ANTA

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regioane „s-a pus pe capul” celor de la Agenția Națională a Transportului Auto și a dat peste mai multe nereguli în cadrul instituției. Spînu este nemulțumit de felul în care Comisia din cadrul ANTA a repartizat autorizaţiile multilaterale CEMT valabile pentru perioada anului 2022.

Într-o postare pe o rețea de socializare, Spînu a anunțat că Comisia CEMT a reexaminat lista operatorilor de transport rutier, cărora li s-au repartizat autorizații CEMT restricţionate.

Pentru a putea obține autorizații, operatorul de transport rutier trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

pe parcursul ultimilor 3 ani nu a fost suspendat sau radiat din Registrul operatorilor de transport rutier;
a efectuat cel puţin 3 curse într-un an calendaristic, pe parcursul ultimilor 3 ani, în una dintre ţările restricţionate pentru care se solicită permisiunea.

„În procesul de reexaminare, Comisia CEMT a constatat cu certitudine că unii operatori de transport rutier nu îndeplinesc condițiile prevăzute mai sus. Urmează reevaluarea repartizării autorizaților CEMT restricționate, inclusiv suspendarea procesului de eliberare a acestora. Nu vom admite nici un fel de jocuri, interese și înțelegeri pe la spate. În acest sens, săptămâna viitoare colegii vor examina în detaliu listele pentru a ne asigura că totul este făcut corect. Suplimentar, am solicitat să se facă o anchetă internă la ANTA pentru a se determina care au fost cauzele acestui derapaj. Repet mesajul, opriți-vă. Schimbarea oricum va fi făcută”, scrie Spînu.

Precizăm că, potrivit datelor oficiale, cota autorizaţiilor multilaterale CEMT alocată Republicii Moldova de către FIT pentru anul 2022 constituie:

1120 autorizaţii CEMT pentru unităţile de transport ”EURO V sigur”, dintre care 110 autorizaţii pe termen scurt şi
456 autorizaţii CEMT anuale pentru unităţile de transport ”EURO VI sigur”, dintre care 36 autorizaţii pe termen scurt.

Cu privire la activitatea ANTA, Spînu s-a expus și vineri, 17 decembrie. Andrei Spînu a taxat dur cazul de la Agenția Națională Transport Auto, acolo unde un funcționar a fost încătușat de CNA, după ce a fost prins că a luat mită de la un conducător auto. Pe o rețea de socializare, Spînu a îndemnat angajații corupți să-și dea imediat demisia.

Potrivit CNA, un funcționar de la Agenția Națională Transport Auto a ajuns în izolatorul CNA, după ce ofițerii și procurorii anticorupție l-au reținut în flagrant delict cu mită.

Bărbatul este cercetat penal într-un dosar pornit pe acțiuni de corupere pasivă. Dacă va fi găsit vinovat, funcționarul riscă până la 7 ani de detenție, pedeapsă penală și privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.

#Andrei Spinu #autorizații #ANTA

Tot mai mulți tineri din Generația Z (vârsta între 11-28 de ani) adoptă un nou comportament în ceea ce privește convorbirile telefonice: nu mai răspund cu tradiționalul „alo” sau altă formulă de salut. În schimb, aceștia ridică receptorul – sau acceptă apelul – și așteaptă în tăcere ca persoana care a inițiat apelul să înceapă conversația, scrie Cancan.md.

Fenomenul a fost remarcat de mai mulți profesioniști din domeniul resurselor umane, care spun că în cadrul apelurilor programate, tinerii candidați Gen Z nu mai simt nevoia să salute atunci când răspund. Această schimbare aparent minoră de etichetă a declanșat un val de reacții online, în special din partea celor care au crescut într-o cultură a apelurilor telefonice mai formale.

Explicațiile tinerilor sunt diverse. Unii susțin că această atitudine este o formă de protecție împotriva apelurilor spam, roboților telefonici sau tentativelor de fraudă. În mod frecvent, sistemele automate se activează doar după ce interlocutorul uman rostește „alo” – astfel, tăcerea devine un filtru eficient.

Alții invocă teama tot mai prezentă că vocea lor ar putea fi înregistrată și folosită ulterior în scopuri frauduloase. Anumiți experți în securitate cibernetică au atras atenția că există riscul ca înregistrări vocale să fie folosite pentru clonare vocală sau în atacuri de tip „deepfake”.

Pe lângă temerile legate de securitate, există și o dimensiune culturală și generațională. Generația Z, crescută într-o eră digitală dominată de mesaje text și comunicare asincronă, privește apelurile telefonice ca pe o formă invazivă de contact. În acest context, ei consideră firesc ca cel care inițiază apelul să își asume responsabilitatea de a-l deschide.

Această practică generează confuzie în rândul celor mai în vârstă, pentru care formula „alo” este încă o convenție de bază. Mulți o percep ca pe un minim gest de politețe, iar absența acestuia este interpretată drept neglijență sau lipsă de bună creștere.

Cu toate acestea, specialiștii în comunicare subliniază că eticheta telefonică, asemenea altor norme sociale, este în continuă evoluție. În fond, cuvântul „alo” însuși a fost popularizat abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, la recomandarea lui Thomas Edison, odată cu extinderea utilizării telefonului.

În era telefoanelor fixe, fără identificator de apel, era firesc să începi cu un salut și o prezentare. Astăzi, însă, majoritatea apelurilor se desfășoară pe dispozitive mobile personale, între interlocutori cunoscuți, ceea ce reduce nevoia formalităților.

Un alt factor care contribuie la schimbare este faptul că tinerii, în special cei sub 25 de ani, preferă să evite interacțiunile vocale spontane. Studiile recente arată că mulți consideră apelurile telefonice stresante, preferând să comunice prin mesaje scrise, unde au timp să își formuleze răspunsurile.

Chiar și în mediul profesional, tot mai multe discuții se mută pe platforme precum Slack, Teams sau e-mail, iar apelurile devin planificate și rare. În acest context, regulile vechi par tot mai puțin relevante pentru noile generații.

Unii psihologi consideră că această schimbare reflectă o adaptare firească la noile realități tehnologice și sociale. Alții, însă, avertizează că evitarea contactului direct și a exprimării verbale ar putea duce la erodarea abilităților de comunicare interpersonală.