Un grup de experți din domeniul justiției a elaborat un studiu, care se expune cu privire la aplicarea soluțiilor digitale, cum ar fi conferința și votul electronic pentru organizarea adunărilor generale a judecătorilor și procurorilor.

În perioada 2020 – 2021, CSM și CSP au anunțat șapte Adunări Generale ale Judecătorilor și Adunări Generale ale Procurorilor. Pe ordinea de zi ale adunărilor au fost incluse alegerea membrilor CSM și, respectiv, Consiliului Superior al Procurorilor, dar și alegerea membrilor în colegiile din subordinea acestora. În legătură cu pandemia de COVID-19, atât AGJ cât și AGP au fost amânate pentru o dată ulterioară.

„La Uniunii Avocaților din Republica Moldova, mai multe congrese nu au fost deliberative, din cauza nivelului scăzut de participare a avocaților. Uniunea Avocaților a stabilit și reglementat modul de desfășurare prin videoconferință a Congresului și a votării electronice, fapt care a sporit considerabil gradul de participare a avocaților la lucrările Congresului. Soluția tehnică folosită de UAM este aplicația VoteMeApp, dezvoltată în Republica Moldova. Soluția a fost aplicată prima dată de UAM pentru organizarea alegerii a doi membri în comisia de licențiere a profesiei de avocat și a demonstrat fezabilitatea. Potrivit experților, aplicarea videoconferinței și a votării electronice reprezintă o necesitate a timpului, dar și a circumstanțelor, care inevitabil va deveni o soluție comună de organizare a ședințelor, adunărilor, congreselor, etc.”, se arată într-un comunicat al IPRE.

Experiența Uniunii Avocaților din Republica Moldova la capitolul organizării online a reuniunilor profesionale de amploare, demonstrează fezabilitatea și comoditatea acestei soluții în raport cu organizarea în format fizic al acelorași reuniuni.

Implementarea soluțiilor digitale la organizarea Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ) și Adunarea Generală a Procurorilor (AGP):

va spori considerabil numărul participanților la lucrările adunărilor prin urmare va fi asigurat cvorumul necesar pentru luarea deciziilor;
va exclude o serie de costuri (locațiune sală, hârtie, toner, etc) necesare pentru organizarea adunărilor în format fizic;
va spori transparența exercițiului de vot;
va exclude o serie de erori și/sau fraude la capitolul numărării voturilor, precum;
va permite desfășurarea reuniunilor în cauză în condiții sigure pentru toți participanții pe perioada restricțiilor legate de pandemia COVID-19.

Procesul de organizare și desfășurare a votării electronice este facil și oferă garanțiile necesare pentru exprimarea votului în condiții sigure. Este posibilă desfășurarea votării deschise și secrete.

„Experții recomandă implementarea acestei soluții pentru organizarea AGJ și AGP, dar și a altor profesii juridice sau ale membrilor entităților cu mai mulți membri sau asociați. În acest sens, se recomandă folosirea sistemelor existente care au fost deja aplicate în exerciții de vot similare. Testarea soluțiilor de vot electronice e posibilă în cadrul unor alegeri simulate sau care nu au efect juridic major dar și în alte ecosisteme: votul în asociații profesionale, vot consultativ în unele primării, votul consultativ în companii private, universități, congrese ale partidelor politice. Pentru a demonstra funcționalitatea sistemului, dar și pentru a expedia un mesaj clar de susținere a acestuia, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova pot organiza unele ședințe sau sesiuni cu utilizarea lui”, se mai arată în nota informativă a IPRE.

Pentru mai multe detalii consultați OPINIA aici.

Realitatea.md precizează că, în data de 11 noiembrie, Consiliul Superior al Procurorilor a amânat convocarea Adunării Generale a Procurorilor, programată anterior pentru data de 19 noiembrie 2021. Se întâmplă din cauza situației epidemiologice din țară.

Potrivit CSP, adunarea urma să se desfășoare la Palatul Republicii, însă spațiul e prea mic pentru cei circa 250 de procurori, iar autoritățile din sănătate au recomandat instituțiilor să organizeze evenimente în format online, pentru a evita aglomerările. Ulterior s-a analizat și sala Palatului Național „Nicolae Sulac”, însă acolo, potrivit președintelui CSP, Angela Motuzoc, ar fi practic imposibil de asigurat secretul votului procurorilor.

În cele din urmă s-a decis amânarea adunării pentru o dată ulterioară, întrunire unde urma să fie aleasă o nouă componență a CSP. La aceeași adunare, procurorii urmau să aleagă membrii și supleanții CSP, precum și membrii procurori și supleanții în cadrul celor trei colegii din subordine.

Consiliul Superior al Procurorilor este în mandatul legal până în luna decembrie 2021.

De asemenea, și Adunarea Generală a Judecătorilor care urma să se desfășoare în data de 3 decembrie curent, a fost anulată. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

#adunare #CSP #teleconferinta

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.