Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) obligat să numească în funcție judecătorii până la atingerea plafonului de vârstă, dacă asupra acestora nu planează suspiciuni de lipsa integrității. O asemenea decizie a fost luată astăzi de către judecătorii Curții Constituționale (CCM), care s-au pronunțat asupra unei sesizări făcute de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, pe vremea când era deputat și judecătorului demis la începutul anului curent Nicolae Pasecinic.

Potrivit hotărârii CCM, Consiliul Superior al Magistraturii nu dispune de marjă discreționară în ceea ce privește numirea judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă. În exercițiul de numire în funcție de judecător până la atingerea plafonului de vârstă „CSM va întreprinde măsurile legale pentru numirea magistratului în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, fără nici o evaluare suplimentară din partea acestuia”.

Totuși, în cazul existenței unor suspiciuni rezonabile, care pun la îndoială integritatea judecătorului sau de încălcare de către acesta a legislației CSM poate sesiza inspecția judiciară, în vederea desfășurării unui control suplimentar al candidatului.

În cazul în care suspiciunile nu sunt confirmate CSM va asigura numirea judecătorului în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Totodată, magistrații CCM au recunoscut constituțional articolul 11, aliniat 1 din legea 544 din 20 iulie 1995, privind statului judecătorului, în măsura în care, după expirarea termenului de 5 ani, judecătorul care întrunește condițiile prevăzute de lege și care a fost evaluat pozitiv de către colegiul de evaluare este numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă

Președinta CCM, Domnica Manole, a anunțat că, judecătorii constituționali, Nicolae Roșca și Serghei Țurcan au avut opinii separate referitor la hotărârea pronunțată astăzi.

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, nu se supune nici unei căi de atac și se publică în Monitorul Oficial.

#CCM #CSM #judecator #plafon de varsta

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.