Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, spune că în cazul în care nu se reușea obținerea noului contract cu Gazprom, tariful la gaz avea să fie mult mai mare decât cel majorat recent, informează Realitatea.md.

Deși scumpirea gazului va fi simțitoare pentru marea majoritate a populației, Spînu consideră că totuși s-a reușit obținerea unui preț cât de cât acceptabil.

„Nu ne-am dorit să creăm panică în rândul societății, dacă nu aveam un contract semnat. Noi vorbim acum de un tarif care și așa este mare pentru populație. Dar tariful avea să fie 23 de lei, dacă am fi procurat gaz de pe piețele spot. Așa cum prețurile acolo sunt puțin sub o mie de dolari. Am ajuns la un tarif de 11 lei, care, repet încă o dată, este un tarif extrem de mare pentru sărăcia, în care se află țara noastră, și de asta am venit cu pachetul de ajutor pentru oameni”, a declarat Spînu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la postul JurnalTV.

De asemenea, ministrul a menționat că pentru a nu mai admite situația dificilă în care s-a aflat țara noastră în luna octombrie, se va adopta noi legi, care vor veni cu obligativitatea ca țara noastră să dețină reserve de gaz.

„Putem închiria depozite de gaz din Ucraina sau din România. Eu, în calitate de ministru nu voi mai permite și nu voi găsi vreo scuză, dacă nu vom găsi o modalitate să asigur țara asta cu securitate energetică. Securitatea energetică va deveni prioritatea numărul 1 pentru noi”, a mai spus Spînu.

Realitatea.md menționează că începând cu 1 noiembrie, noile tarife pentru gazul natural va fi de 10,26 de lei fără TVA. Acest lucru a fost aprobat de ANRE, care a dat curs solicitării celor de la Moldovagaz. În același timp, demnitarii ne dau asigurări că aces tariff este unul provizoriu și că el urmează să fie re-evaluat și modificat.

#Andrei Spinu #criza gazelor #Gazprom

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.