Serviciile municipale privind protecția copiilor refugiați din Ucraina vor avea continuitate și vor fi extinse. Asigurările sunt date de viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, potrivit căreia securitatea copiilor ucraineni rămâne o prioritate pentru municipalitate.

În cadrul ședinței subgrupului de lucru pentru protecția copilului, organizată de UNICEF și UNHCR, cu participarea reprezentaților Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a Inspectoratului General pentru Migrație, a reprezentaților societății civile și a Primăriei Municipiului Chișinău a fost agreată ideea colaborării dintre instituții, astfel încât autoritățile municipale să dețină informații exhaustive despre numărul copiilor ucraineni care ajung în Chișinău. Datele vor permite reprezentanților municipalității să intervină prompt și să asigure necesitățile copiilor refugiați.

„Securitatea copiilor refugiați din Ucraina este extrem de importantă pentru noi. Realizăm cartografierea acestora pentru a avea tabloul complet al tuturor necesităților copiilor ucraineni ajunși în municipiul Chișinău. O informație amplă cu referire la necesitățile copiilor ne permite să ne axăm pe extinderea serviciilor sociale și educaționale destinate copiilor. De la începutul războiului din Ucraina, Primăria Municipiului Chișinău a reușit să gestioneze criza refugiaților, asigurând suport pe toate dimensiunile: umanitară, socială, de sănătate, asistență psihologică și servicii educaționale”, a spus viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici.

De la începutul războiului din Ucraina, peste 400 de copii refugiați din Ucraina au fost asistați de către specialiștii în domeniul protecției copilului din cadrul Primăriei Chișinău. Peste 500 de copii au primit suport psihologic în cadrul ședințelor de consiliere și reabilitare psihologică individuală.

Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.