Serviciile municipale privind protecția copiilor refugiați din Ucraina vor avea continuitate și vor fi extinse. Asigurările sunt date de viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, potrivit căreia securitatea copiilor ucraineni rămâne o prioritate pentru municipalitate.

În cadrul ședinței subgrupului de lucru pentru protecția copilului, organizată de UNICEF și UNHCR, cu participarea reprezentaților Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a Inspectoratului General pentru Migrație, a reprezentaților societății civile și a Primăriei Municipiului Chișinău a fost agreată ideea colaborării dintre instituții, astfel încât autoritățile municipale să dețină informații exhaustive despre numărul copiilor ucraineni care ajung în Chișinău. Datele vor permite reprezentanților municipalității să intervină prompt și să asigure necesitățile copiilor refugiați.

„Securitatea copiilor refugiați din Ucraina este extrem de importantă pentru noi. Realizăm cartografierea acestora pentru a avea tabloul complet al tuturor necesităților copiilor ucraineni ajunși în municipiul Chișinău. O informație amplă cu referire la necesitățile copiilor ne permite să ne axăm pe extinderea serviciilor sociale și educaționale destinate copiilor. De la începutul războiului din Ucraina, Primăria Municipiului Chișinău a reușit să gestioneze criza refugiaților, asigurând suport pe toate dimensiunile: umanitară, socială, de sănătate, asistență psihologică și servicii educaționale”, a spus viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici.

De la începutul războiului din Ucraina, peste 400 de copii refugiați din Ucraina au fost asistați de către specialiștii în domeniul protecției copilului din cadrul Primăriei Chișinău. Peste 500 de copii au primit suport psihologic în cadrul ședințelor de consiliere și reabilitare psihologică individuală.

Christa Pike, condamnată la moarte în urmă cu aproape trei decenii, a supraviețuit celor două doze de pentobarbital administrate miercuri în Tennessee. Execuția ei, prima a unei femei din acest stat în peste 200 de ani, nu a fost dusă la capăt, informează EFE.

Procedura a început după ce Curtea Supremă a SUA a respins suspendarea emisă cu câteva ore mai devreme de o curte federală de apel.

Potrivit martorilor, Pike a rămas trează în prima fază, a vorbit cu oficialii și a cântat împreună cu ghidul ei spiritual. După a doua doză, jurnaliștii au auzit-o respirând și au văzut-o mișcând capul. Respirația ei s-a auzit aproape o oră, până când martorii au fost scoși din încăpere. Ulterior, o ambulanță a plecat din penitenciar cu sirenele pornite, transmite agerpres.ro.

Avocații lui Pike spun că femeia primește tratament la spital și că nu se știe în ce stare este. Ei au acuzat statul că a eșuat „din nou în a efectua o execuție legală” și au vorbit despre „dificultăți de acces la vene, vene rupte, pentobarbital degradat”.

Protocolul din Tennessee prevede o doză inițială de pentobarbital și o a doua, dacă prima nu are efect. Instrucțiunile nu spun însă ce se întâmplă dacă persoana rămâne în viață după ambele. Departamentul de Corecție susține că protocolul a fost respectat și că substanța a fost „eficientă pe tot parcursul procedurii”. Încă nu se știe dacă eșecul a ținut de medicament, de accesul intravenos sau de altceva.

Guvernatorul Bill Lee, care luni a respins cererile de comutare a pedepsei lui Pike, a suspendat toate execuțiile programate în 2026 și a cerut o anchetă „amănunțită”. Următoarea, a lui Gary Wayne Sutton, era programată pe 3 decembrie.

Sentința la moarte rămâne în vigoare, dar o nouă dată a execuției nu a fost anunțată.

Pike a fost condamnată în 1996 pentru uciderea Colleen Slemmer, o colegă în vârstă de 19 ani din programul Job Corps din Knoxville. Avea 18 ani când a comis crima. Ultima femeie executată în SUA a fost Amber McLaughlin, în Missouri, în 2023.