Prin acest premiu, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) și-a manifestat aprecierea faţă de politica pentru refugiaţi a fostului cancelar Angela Merkel din 2015, când Germania a primit peste 1,2 milioane de refugiaţi şi alţi migranţi, informează DPA, citată de Agerpres.

Directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, i-a înmânat premiul fostului cancelar german în cadrul unei ceremonii organizate în capitala Coastei de Fildeş, Yamoussoukro. Audrey Azoulay a spus că Merkel a dat dovadă de curaj într-o perioadă când alţii doreau să închidă Europa. Preşedintele Uniunii Africane şi al Senegalului, Macky Sall, a descris-o pe Angela Merkel drept un om de stat şi umanitarist de excepţie.

Angela Merkel a atenţionat, în discursul său la primirea premiului, asupra noilor puncte nevralgice din lume şi a îndemnat la soluţionarea paşnică a conflictelor

„Dialogul este arma celui puternic, nu a celui slab”, a spus Angela Merkel, care a dedicat acest premiu voluntarilor care i-au ajutat pe refugiaţi în apogeul crizei refugiaţilor.

Premiul UESCO pentru Pace a fost înfiinţat în 1989 şi este acordat anual din 1991 încoace persoanelor sau organizaţiilor care au depus eforturi speciale pentru a promova, a cerceta sau a asigura pacea.

#Angela Merkel #premiu #UNESCO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunţat joi că încetează să mai examineze cazurile persoanelor care denunţă încălcări ale drepturilor lor în Rusia, instanţa de la Strasbourg explicând că „deja s-a pronunţat suficient” pe acest subiect, transmite agenția de știri AFP.

Un total de 879 de cereri individuale sunt, astfel, abandonate, transmite Agerpres.

Ele se referă, între altele, la „tratamentul unor personalităţi politice din opoziţie şi al unor militanţi democratici, legislaţie represivă, restricţii aduse libertăţii de exprimare, inclusiv online, condiţii de detenţie, imigraţie, libertatea de circulaţie şi de întrunire, precum şi protecţia datelor cu caracter personal”, precizează CEDO.

Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, organismul din care provine CEDO, în 2022, în urma invadării Ucrainei, dar continuă să fie ţinută responsabilă pentru actele comise înainte de această dată.

Moscova nu recunoaşte nicio decizie a CEDO şi refuză să plătească amenzile stabilite de hotărârile de la Strasbourg.

Potrivit CEDO, decizia de abandonare a examinării cererilor este „definitivă”, dar „nu poate fi interpretată ca exonerând Rusia de responsabilitatea sa internaţională” în materie de drepturile omului.

Cazurile legate de războaiele purtate de Rusia în Ucraina şi Georgia continuă însă să fie examinate, precizează Curtea.

Judecătorii CEDO consideră că „resursele judiciare semnificative necesare (pentru examinarea cererilor individuale) nu pot fi considerate justificate”.

Totuşi, Curtea îşi lasă posibilitatea de a redeschide un dosar „dacă ea consideră că circumstanţele o justifică”.