Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a decis marţi să acorde Premierul pentru Pace pe 2022 fostului cancelar german Angela Merkel, pentru ,,eforturile sale de a primi refugiaţi”, potrivit presei germane.

,,Toţi membrii juriului au fost mişcaţi de decizia sa curajoasă din 2015 de a primi peste 1,2 milioane de refugiaţi, în special din Siria, Irak, Afganistan şi Eritreea. Aceasta este moştenirea pe care ea o lasă”, a declarat preşedintele juriului, Denis Mukwege, laureat al Nobelului pentru Pace în 2018.

La rândul său, directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, a lăudat-o pe Angela Merkel, afirmând că decizia acordării premiului aminteşte că ,,modul în care îi tratăm pe migranţi şi refugiaţi este o problemă esenţială”.

Distincţia, care oficial se numește Premiul pentru Pace Félix Houphouët-Boigny-UNESCO, este denumită astfel după fostul preşedinte al Cote d’Ivoire.

Premiul a fost acordat anual începând din 1989 unor persoane, organizaţii sau instituţii care au făcut un efort special pentru a promova, a studia sau a securiza pacea.

Deocamdată nu s-a decis când îi va fi înmânat acest premiu Angelei Merkel, care a părăsit viaţa politică anul trecut, la capătul a patru mandate de cancelar federal al Germaniei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Angela Merkel #premiu pace #UNESCO

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.