Cancelarul german Angela Merkel a sosit astăzi la Moscova pentru a discuta un șir de subiecte cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul unei întrevederi de la Kremlin.

Liderii din Rusia și Germania intenționează să discute despre stat și perspectivele dezvoltării cooperării bilaterale în diverse domenii, precum și să ia în considerare o serie de probleme de actualitate internaționale și regionale. Potrivit părții germane, discuțiile de la Moscova, pe lângă despre relațiile bilaterale, vor discuta despre lupta împotriva pandemiei coronavirusului, conflictul din estul Ucrainei, situația din jurul Belarusului și situația din Afganistan.

Vizita are loc într-un moment în care relațiile ruso-germane sunt la cel mai scăzut nivel, mai ales după tensiunile generate de comportamentul Moscovei față de opozantul Navalnîi și de agresiunile la adresa Ucrainei.

Potrivit informațiilor, întrevederea oficialilor în Rusia este printre ultimele vizite de ale lui Merkel, în străinătate, în calitate de cancelar. Merkel își încheie cariera la conducerea Germaniei după 16 ani. De-a lungul acestei perioade, relația Germaniei cu Rusia a fluctuat constant, însă s-a răcit puternic după anexarea Crimeii.

Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a menționat, de asemenea, tema Nord Stream 2 și rolul Ucrainei ca țară de tranzit pentru gazul rusesc.

Întâlnirea actuală dintre Putin și Merkel este prima față în față de la începutul pandemiei coronavirusului. Ultima dată când s-au întâlnit a fost la 19 ianuarie 2020 la Berlin, în cadrul unei conferințe internaționale. Probabil, vizita lui Merkel la Moscova va fi ultima ei călătorie în Rusia, cu statut de cancelar german, deoarece nu va candida la acest post la alegerile parlamentare din septembrie.

Merkel a sosit la Moscova cu cinci săptămâni înainte de alegerile parlamentare din Germania, care vor avea loc pe 26 septembrie. Forța politică victorioasă va avea dreptul să formeze guvernul, iar liderul listei sale de partid, odată cu formarea cu succes a cabinetului de miniștri, îl va conduce.

Astăzi se împlinește și un an de la otrăvirea lui Alexei Navalnîi cu Noviciok. În 20 august 2020, lui Navalnîi i s-a făcut rău într-un avion și a fost apoi dus în Germania unde a stat cinci luni pentru a se recupera.

Ulterior, el a revenit în Rusia unde a fost arestat și trimis într-un lagăr de muncă.

#Angela Merkel #Kremlin #Rusia #Vladimir Putin

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china