Proaspătul sondaj privind integritatea în sectorul justiției arată că cetățenii asociază justiția nu doar cu instanțele de judecată, ci și cu instituțiile de aplicare a legii, reflectând o înțelegere largă a sistemului. Studiul a fost realizat de Magenta Consulting, la solicitarea IPRE, în perioada 21 noiembrie – 11 decembrie 2025.

Corupția rămâne principala problemă în percepția publică, fiind menționată de 57% dintre respondenți. Cele mai afectate instituții sunt poliția, sistemul judecătoresc, procuratura și avocații. Deși nivelul de încredere în justiție este în ușoară creștere față de 2023, acesta rămâne moderat, ceea ce arată că reformele sunt încă așteptate să dea rezultate mai clare.

Ce anume nu funcționează în reformele din justiție dacă încrederea crește atât de lent?
Cum pot fi explicate diferențele mari de decizii între instanțe în cauze similare?
Cum poate fi explicat faptul că, în 2025, cetățenii s-au adresat la CEDO de aproape cinci ori mai des decât media europeană? De ce oamenii preferă să caute dreptate la Strasbourg, nu acasă?
Ce se va întâmpla dacă vettingul produce rezultate limitate?
Cât de grav este pentru stat când politicienii ajung să fie acuzați de trădare de patrie?
Sunt acuzațiile de trădare de patrie un pericol real pentru securitatea statului sau un instrument politic?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 6 februarie, începând cu ora 19:00, la REALITATEA TV. Invitata jurnalistei Valentina Ursu este Angela Popil, expertă în domeniul justiției, avocată.

#Angela Popil #emisiune #Realitatea te priveste

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.