Un fost vameș deținea la sfârșitul anului 2020 venituri nejustificate de peste jumătate de milion de lei. Inspectorii de integritate au verificat averea funcționarului.

Bărbatul a activat în cadrul Serviciului Vamal în perioada 2010-2022. Conform actului de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), din 2016 și până în 2020, angajatul cu statut special a cumpărat și a vândut mai multe mașini, printre care vehicule de model Skoda, Lexus și BMW.

Familia ex-vameșului a declarat că a primit donații de la părinți și remunerări pentru servicii prestate la distanță, unor entități din Marea Britanie. Cu referire la unele extrageri de pe cont, fostul funcționar vamal a precizat că un prieten i-a solicitat ajutorul, deoarece avea nevoie să efectueze transferuri. De asemenea, o parte din bani, potrivit lui, ar constitui restituirea unui împrumut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Actul de constatare emis de ANI, care stabilește că fostul angajat de la Vamă are avere nejustificată de peste 570.000 de lei, va fi transmis funcționarilor fiscali și se va solicita în instanță confiscarea averii nejustificate. Persoana poate fi privată de a exercita funcții cu demnitate publică timp de 3 ani.

Ex-funcționarul poate contesta documentul emis de inspectorii de integritate la Curtea de Apel Chișinău, timp de 30 de zile.

#act de constatare #ANI #avere nejustificata #masini #vames

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.