Am intrat în anul 2025. Deși pare desprins din filmele viitorului, fie că e ușor sau nu de crezut, calendarul nu minte: pandemia a fost acum câțiva ani, Jocurile Olimpice de la Londra acum cinci ani, iar puțin peste 35 de ani au trecut de la Revoluție. Dacă trecerea timpului pare accelerată, cercetările arată că motivul ar fi îmbătrânirea. Totuși, există și niște explicații și soluții de a prelungi anumite perioade.
Deși Albert Einstein a popularizat conceptul că timpul este relativ – o oră petrecută cu cineva de care îți place trece într-o clipă, iar o clipă petrecută cu mâna pe o farfurie fierbinte nu se mai termină, un studiu arată că pentru oamenii din Marea Britanie, Crăciunul vine mai repede în fiecare an, în timp ce același lucru simțeau și locuitorii din Irak cu Ramadanul.
După cum spune Adrian Bejan, profesor și autor, „Timpul pe care îl percepi nu este același cu timpul perceput de altcineva”. O explicație ar fi că timpul e influențat de fiziologia creierului: „Creierul primește mai puține imagini decât era obișnuit să primească atunci când era tânăr,” susține Bejan.
Rezultatul este că, pe măsură ce îmbătrânim, creierul devine mai familiarizat cu mediul și primește mai puține informații noi, ceea ce duce la percepția că timpul trece mai repede.
„Oamenii sunt adesea uimiți de cât de mult își amintesc din zilele care păreau că durează o veșnicie în tinerețea lor,” adaugă profesorul. „Nu este vorba că experiențele lor erau mult mai profunde sau mai semnificative, ci doar că erau procesate într-un ritm mult mai rapid”.
În plus, cu cât suntem mai tineri, cu atât un interval de timp reprezintă o parte mai mare din viață. Pentru un copil de patru ani, un an înseamnă mult mai mult ca proporție din viața trăită decât pentru un adult de 40 de ani.
Deși nu putem schimba factori fiziologici, reținerea de experiențe noi poate fi controlată, deși este mai dificil odată cu trecerea anilor. Timpul pare mai lung atunci când suntem tineri, deoarece creierul este programat să rețină ce facem pentru prima dată. Pe măsură ce îmbătrânim, putem deveni din ce în ce mai blocați în vechile obiceiuri, prea confortabili cu familiarul și reticenți în a ne provoca să trăim necunoscutul. Chiar și a încerca un aliment nou poate părea un pas prea mare. Totuși, dacă facem aceleași lucruri săptămânal, nu are ce să rețină drept interesant sau remarcabil. Așadar, cu puține amintiri noi, săptămânile se amestecă în luni, care se amestecă în ani, fără prea multe lucruri care să le diferențieze.
În schimb, atunci când ne amintim o perioadă plină de evenimente, „aceasta face să pară că timpul se întinde… și pare foarte lung”, afirmă Cindy Lustig, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan.
Schimbarea lucrurilor, fie că este vorba de a alege alt drum spre magazin, de a încerca un nou hobby sau de a asculta un alt tip de muzică, ar putea fi cheia pentru a lungi fiecare an, în loc să privești înapoi la o ceață din ce în ce mai neclară.
„Încetinește un pic mai mult, obligă-te să faci lucruri noi pentru a ieși din rutină”, spune Bejan. „Răsfață-te cu surprize. Fă lucruri neobișnuite. Ai auzit o glumă bună? Spune-mi! Ai o idee nouă? Fă ceva. Creează ceva. Spune ceva.”
Și apoi, este nevoie de o conștientizare deplină – „mindfulness”, care sugerează că, deși nu putem controla cât timp avem, deținem controlul asupra modului în care trăim. Preocuparea de grijile trecutului garantează irosirea celui mai important moment – prezentul.
