Probabil că oricine a auzit sfatul de a se îmbrăca mai gros atunci când iese din casă pe o vreme rece, pentru a nu răci. Sau, ca un alt exemplu, să nu iasă din casă după ce a făcut baie, căci sigur îl paște răceala. Pe scurt, da, incidența cazurilor de răceală comună este mult mai mare iarna decât în orice altă perioadă a anului. Însă motivele sunt cu totul altele decât simplul frig, afirmă mai mulți specialiști citați de LiveScience.

Temperaturile scăzute nu duc la răceală sau la infecții respiratorii. Agenții patogeni o fac, și sunt peste 200 de la număr, cea mai frecventă cauză fiind rinovirusurile. Iar cea mai simplă explicație este că astfel de virusuri se transmit de la o persoană la alta pe calea aerului sau prin atingerea suprafețelor contaminate.

O altă explicație pentru incidența mare a cazurilor de răceală este aceea că, pe timpul iernii, oamenii petrec mai mult timp în casă, în spații închise, cu o ventilație a aerului slabă, și astfel crește riscul de a intra în contact cu persoane infectate.

”Celulele epiteliale care se află în interiorul nasului reprezintă o primă linie de apărare împotriva virusurilor din aer. În mod normal, ca răspuns la infecția virală, aceste celule cresc secreția de vezicule extracelulare (EV) – pungi minuscule, pline de lichid – care ajută la curățarea particulelor virale înainte ca acestea să poată invada restul corpului”, afirmă Dr. Benjamin Bleier, medic în cadrul Massachusetts Eye and Ear Center.

Veziculele extracelulare conțin molecule de microARN, adaugă specialistul american, care împiedică virusul să creeze copii ale propriului material genetic și să ajungă în țesuturile noastre. Problemele apar însă în situațiile în care ne expunem la temperaturi scăzute.

Spre exemplu, atunci cînd temperatura din interiorul nasului ajunge de la circa 37 de grade Celsius la numai 32, virusurile își dublează efectiv capacitatea de a se replica, pe fondul reducerii eficienței celulelor epiteliale.

Într-un studiu publicat anul trecut în revista The Journal of Allergy and Clinical Imunology, Dr. Bleier sublinia că nivelul umidității joacă un rol crucial în propagarea virusurilor care provoacă banala răceală. Spre exemplu, aerul rece din exterior conține foarte puțini vapori de apă. Iar o umiditate scăzută oprește cilii din cavitatea nazală să se miște eficient și să curețe particulele virale.

O concluzie similară a fost trasă și de un grup de cercetători de la Universitatea Yale, grup care a publicat un studiu în revista PNAS în care remarca faptul că abilitatea șoarecilor de laborator de a combate virusurile gripei s-a diminuat drastic într-un mediu cu o umiditate de numai 10-20%.

În schimb, atunci când au fost expuși unui mediu cu o umiditate a aerului de circa 50%, cobaii au răspuns mult mai eficient.

Din motive necunoscute, celulele imunitare din tractul respirator secretă mult mai puține proteine de genul interferonilor, care pot preveni virusurile să creeze copii genetice.

Aceste descoperiri sugerează că purtarea măștilor faciale poate fi benefică din două motive, a subliniat Dr. Benjamin Bleier. În primul rând, măștile reduc cantitatea de particule de virus care pot pătrunde în nas și, în al doilea rând, mențin o pernă de aer cald în fața feței, care permite celulelor epiteliale nazale să funcționeze cel mai bine.

În ceea ce privește nivelul de umiditate al aerului dintr-o locuință, nivel optim pentru a combate virusurile și pentru a menține un tract respirator sănătos ar fi, conform specialiștilor, undeva între 40 și 60%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#iarna #raceala

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.