Știința fericirii a dat naștere la sute de mii de studii, sondaje, cărți și recenzii, dar ceea ce ne ridică moralul în mod clar, în ce măsură și cine beneficiază cel mai mult e încă un mister. Psihologii vor acum să facă cel mai mare experiment privind fericirea din lume, ca să vadă o dată pentru totdeauna ce oferă oamenilor cu adevărat un impuls emoțional, scrie The Guardian.

„Obiectivul nostru este ca acesta să fie cel mai mare, cel mai cuprinzător și mai divers experiment asupra fericirii efectuat vreodată”, a spus profesoara Elizabeth Dunn, psiholog la Universitatea British Columbia din Vancouver. „Este ca în Răzbunătorii: mulți dintre cei mai buni cercetători ai fericirii din întreaga lume s-au adunat pentru a-și uni forțele.”

În ultimele șase luni, peste 1.000 de oameni de știință din peste 70 de țări au depus propuneri pentru proiect. În decembrie, un grup de experți le-a redus la șapte categorii de intervenții, fiecare incluzând trei sau patru abordări diferite, care vor fi testate în cadrul Global Happiness Megastudy. Cercetătorii vor să recruteze cel puțin 30.000 de oameni din întreaga lume pentru studiu.

Voluntarii vor fi desemnați aleatoriu pentru a efectua o intervenție scurtă și curprinzătoare din listă sau vor fi repartizați unui grup de control pentru comparație. Fiecare intervenție de fericire este concepută să dureze nu mai mult de 25 de minute și nu necesită echipament special. Strategiile variază de la exerciții fizice, care implică yoga, antrenament cu intervale de mare intensitate sau antrenament de rezistență cu greutăți, până la interacțiuni sociale, în care oamenii ar putea să numească o persoană dragă, să se împingă să se comporte în moduri mai extrovertite sau să discute cu un partener AI.

„Toate intervențiile pot fi făcute acasă, oamenii nu au nevoie de nimeni să îi urmărească sau să îi ajute”, a explicat dr. Barnabás Szászi, om de știință comportamental și investigator principal al proiectului la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta. „A fost o decizie foarte conștientă din partea noastră.”

Proiectul își propune să abordeze deficiențele care ridică semne de întrebare asupra validității unor cercetări mai vechi despre fericire. O preocupare este că majoritatea cercetărilor implică oameni „ciudați” – occidentali, educați, industrializați, bogați și democratici – ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a dovezilor se bazează pe oameni din America de Nord, Europa și alte regiuni vestice.

Dar ceea ce face o persoană din Chicago fericită s-ar putea să nu funcționeze în Chongqing, Nagoya sau Mombasa. Lipsa diversităţii nu este singura problemă. Intervențiile privind fericirea sunt furnizate în moduri diferite către diferite populații în diferite setări, făcând imposibile comparațiile directe. O altă problemă apare atunci când cercetătorii nu își preînregistrează studiile, o mișcare care îi obligă să-și contureze planurile și analizele din timp. Acest lucru poate duce la afirmații false dacă oamenii de știință își analizează în mod repetat datele până când găsesc un rezultat semnificativ statistic.

Practica, cunoscută sub denumirea de p-hacking, este asemănată cu trasarea unei ținte în jurul unei găuri de glonț și pretinderea că trăgătorul a lovit mijlocul. După ce au efectuat lucrările de bază, Dunn și Szászi caută acum finanțatori pentru a continua proiectul. Dacă totul merge bine, urmăresc să publice un raport înregistrat într-un jurnal important pentru a înregistra metodele și analizele de date pe care le vor folosi. Experimentele în sine ar trebui să înceapă imediat după.

„Ce vom avea la final?” întreabă retoric Dunn. „Vom avea cel mai mare și mai divers set de date colectat vreodată despre strategiile care promovează fericirea. Cât de eficiente sunt aceste strategii? Lucrează peste tot? Unele funcționează extrem de bine pentru un grup mic de oameni și abia fac ceva pentru mulți alții? Dacă găsim lucruri care sunt universal eficiente sau care sunt cel puțin eficiente în anumite locuri și identificăm ce fel de locuri sunt acestea sau ce tipuri de oameni beneficiază, va fi un salt uriaș înainte pentru știința fericirii.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#experiment #fericire

Guvernul bulgar va declara data de 11 noiembrie zi de doliu naţional pentru cele 12 persoane care şi-au pierdut viaţa în accidentele rutiere în lanţ petrecute marţi pe autostrada Trakia, a anunţat prim-ministrul Rumen Radev, în timp ce autorităţile au raportat 51 de răniţi şi peste 70 de autoturisme şi camioane implicate în aceste caramboluri, relatează Novinite.com.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se afla marţi în vizită în Bulgaria, a declarat că îşi va scurta vizita. „Aş dori să-mi exprim cele mai sincere condoleanţe şi să aduc un omagiu echipelor de salvare”, a spus Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă comună cu premierul Rumen Radev, transmite News.ro.

Acesta din urmă a descris accidentul ca fiind o „tragedie” şi a afirmat că a mobilizat aeronave pentru evacuarea răniţilor şi că intenţionează să viziteze locul accidentului, unde, iniţial, oamenii au rămas blocaţi în vehiculele lor.

Accidentul a avut loc pe autostrada A1, în apropierea oraşului Iambol (estul Bulgariei), în condiţii de ceaţă densă. Autostrada, numită şi Trakia, leagă capitala Sofia de oraşul Burgas din estul ţării.

Poliţia, pompierii şi echipajele de ambulanţă s-au deplasat de urgenţă la locul accidentului. Imaginile difuzate de mass-media locale arătau maşini şi camioane îngrămădite pe toate cele şase benzi ale autostrăzii, multe dintre ele zdrobite, răsturnate sau ieşite de pe carosabil.

Într-o conferinţă de presă organizată la locul accidentului, secretarul general al Ministerului de Interne, Liubomir Nikolov, a declarat că ceaţa a fost probabil cauza accidentului, care a început cu o coliziune între un autobuz şi un camion la aproximativ 75 de kilometri vest de Burgas.

Prima coliziune a avut loc pe sensul de circulaţie spre Burgas, după ce un camion a blocat calea unui autobuz de pasageri. Ulterior, a fost implicat un alt camion care transporta cereale, urmat de un autoturism care a lovit din spate camionul respectiv. Toate victimele se deplasau în direcţia Burgas.

La scurt timp după aceea, a avut loc o a doua coliziune în lanţ pe sensul opus, în direcţia Sofia. Ministrul de interne Ivan Demerdjiev a sugerat că încetinirea traficului, pe măsură ce şoferii încercau să vadă ce se întâmplă pe cealaltă parte a autostrăzii, ar fi putut contribui la producerea celui de-al doilea accident. O altă declaraţie a Ministerului de Interne a precizat că anchetatorii consideră că unii şoferi ar fi putut fi distraşi de primul accident.

Unsprezece persoane au murit la faţa locului, iar o altă persoană a decedat la spital, a declarat reporterilor ministrul sănătăţii, Katia Ivkova.

Alte 50 de persoane rănite, între care un român, au fost transportate la spital.

Premierul Radev a descris dezastrul de lângă Zimniţa drept „o zi neagră pentru întreaga Bulgarie” şi a declarat că va vizita spitalele din Burgas, Sliven şi Iambol împreună cu ministrul sănătăţii, Katia Ivkova. El şi-a exprimat condoleanţele faţă de familiile şi prietenii celor decedaţi şi a mulţumit echipelor de intervenţie şi cetăţenilor care au acordat ajutor la faţa locului, în ciuda condiţiilor meteorologice extrem de dificile şi a vizibilităţii foarte reduse.

El a precizat că autorităţile au luat toate măsurile necesare pentru transportul răniţilor şi acordarea de îngrijiri medicale.

A fost organizat un pod aerian, cu un avion al guvernului la Aeroportul din Burgas şi două avioane militare de transport de tip Spartan staţionate la Baza Aeriană Bezmer, gata de intervenţie în caz de nevoie.

Ministrul sănătăţii, Katia Ivkova, a declarat că 51 de pacienţi au fost transportaţi la spitale din cele trei oraşe: 33 în Sliven, 11 în Iambol şi şapte în Burgas. Treisprezece dintre aceştia au suferit leziuni grave. Un pacient cu traumatisme multiple era supus unei intervenţii chirurgicale majore la un spital din Burgas, dar medicii considerau că şansele sale de supravieţuire erau bune.

Ivkova a precizat că spitalele din oraşele afectate nu au solicitat transferul niciunui pacient la Sofia, deşi unităţile medicale din capitală fuseseră puse în stare de alertă. Spitalele din Plovdiv, Stara Zagora şi Haskovo erau, de asemenea, pregătite să primească răniţi.