Mișcarea urechii este vitală la multe animale pentru a le ajuta să-și concentreze atenția asupra anumitor zgomote și să-și dea seama din ce direcție vin, într-o reacție de supraviețuire. Dar, în timp ce urechea umană este mult mai statică, urmele sistemului de orientare a urechii strămoșilor noștri rămân în ceea ce a fost numit de cercetători străini „o fosilă neuronală”.

„Se crede că strămoșii noștri și-au pierdut capacitatea de a-și mișca urechile în urmă cu aproximativ 25 de milioane de ani. Este greu de spus de ce exact”, a spus Andreas Schröer, autorul principal al cercetării de la Universitatea Saarland din Germania, citat de The Guardian. „Cu toate acestea, circuitele neuronale par să fie încă prezente într-o anumită stare. Creierul nostru a păstrat unele dintre structurile sale pentru a mișca urechile, chiar dacă se pare că nu mai sunt utile.” mai spune Schröer.

Echipa a descoperit anterior că mișcarea acestor mușchi la oameni este legată de direcția sunetelor la care acordă atenție. Acum, au descoperit că unii dintre acești mușchi se activează atunci când oamenii ascultă cu atenție un sunet. Scriind în revista Frontiers in Neuroscience, echipa a raportat cum au analizat 20 de adulți fără probleme de auz, care au fost puși să asculte o carte audio redată printr-un difuzor, în același timp în care un podcast a fost redat din aceeași locație.

Echipa a creat trei scenarii diferite: în primul scenariu, cel mai ușor, podcastul a fost mai silențios decât audiobook-ul, cu o mare diferență de înălțime între voci. În scenariul cel mai greu au fost difuzate două podcasturi care, luate împreună, au fost mai puternice decât cartea audio, unul dintre podcasturi fiind vorbit la un ton similar cu cartea audio.

„Am fost interesați să aflăm dacă sistemul auriculomotor la om este sensibil la ascultarea cu efort. Gândiți-vă să încercați să înțelegeți ce spune cineva într-un restaurant aproape gol și să încercați să înțelegeți pe cineva într-un restaurant foarte aglomerat”, a spus Schröer.

Fiecare participant a experimentat cele trei scenarii diferite de două ori. Acest lucru a fost apoi repetat cu vorbitorul într-o poziție diferită în cameră. Fiecare participant a purtat un set de electrozi, permițând cercetătorilor să înregistreze activitatea electrică produsă de mușchii implicați în mișcarea urechilor.

După fiecare încercare, participanții au fost rugați să evalueze cât de mult efort au depus ascultând cartea audio.

Rezultatele au arătat că efortul de ascultare perceput al participanților și cât de des și-au pierdut concentrarea asupra cărții audio au crescut pe măsură ce scenariul a trecut de la cel mai ușor la cel mai greu.

Echipa a descoperit că activitatea în mușchii auriculari superiori, care ridică urechea în sus și spre exterior, a fost mai mare în cele mai dificile condiții de ascultare decât în condițiile ușoare și medii. De asemenea, au descoperit că mușchii auriculari posteriori, care trag urechea înapoi, erau mai activi atunci când sunetele veneau din spatele participantului decât din fața lor.

„Aproape nimeni (din studiu) nu a avut capacitatea de a-și mișca în mod voluntar urechile, așa că rezultatele noastre nu sunt legate de capacitatea unei persoane de a face acest lucru”, menționează Schröer, deși a remarcat că alte cercetări au arătat că oamenii pot învăța să-și miște urechile.

Deși studiul este restrâns și trebuie repetat într-un grup mai mare și mai divers, echipa a spus că descoperirile au oferit informații: „Mișcările urechii care ar putea fi generate de semnalele pe care le-am înregistrat sunt atât de minuscule – sau chiar absente – încât probabil nu există niciun beneficiu perceptibil. Așa că noi credem că acest sistem auriculomotor vestigial „face tot posibilul”, dar probabil că nu realizează prea multe.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#sunet #ureche

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.