Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) susține că, potrivit datelor disponibile la 20 iulie, nu există o lipsă generalizată de produse petroliere standard în rețeaua stațiilor de alimentare. Precizările vin după ce Asociația Forța Fermierilor a avertizat asupra unor probleme pe piața angro a carburanților și a cerut autorităților să facă publice stocurile de motorină.

ANRE anunță că monitorizează permanent evoluțiile de pe piața produselor petroliere, în limitele atribuțiilor prevăzute de lege, inclusiv situația de pe piețele internaționale. Instituția atrage atenția că tensiunile din regiunea Golfului Persic generează incertitudini pe piața petrolului și influențează cotațiile internaționale Platts, fapt care se reflectă atât în prețurile carburanților, cât și în condițiile de aprovizionare.

Instituția precizează că reglementează și monitorizează doar produsele petroliere standard comercializate prin stațiile de alimentare, inclusiv respectarea metodologiei de calcul a prețurilor maxime și transparența afișării acestora.

Potrivit datelor raportate pentru 20 iulie, operatorii economici dețin stocuri de motorină pentru opt zile și stocuri de benzină pentru 18 zile. În aceste condiții, ANRE afirmă că informațiile disponibile nu indică existența unui deficit generalizat de carburanți în rețeaua stațiilor de alimentare și dă asigurări că va continua să monitorizeze piața și să informeze publicul despre eventualele evoluții relevante.

Reacția ANRE vine după ce Asociația Forța Fermierilor a anunțat luni, 20 iuelie, că primește tot mai multe sesizări din partea agricultorilor privind dificultăți la procurarea motorinei. Organizația susține că unii furnizori oferă combustibilul la prețuri mai mari decât cele practicate la pompă, iar în alte cazuri invocă lipsa stocurilor.

Fermierii au avertizat că situația ar putea afecta campania de recoltare, aflată în plină desfășurare. Totodată, ei au solicitat ANRE să publice informațiile privind stocurile de produse petroliere, iar Consiliului Concurenței i-au cerut să investigheze piața angro a carburanților pentru a verifica dacă există înțelegeri de tip cartel care ar crea artificial un deficit de motorină.

De asemenea, Asociația Forța Fermierilor a reiterat solicitarea privind rambursarea accizei pentru întreaga cantitate de motorină procurată în acest an și utilizată la lucrările agricole.

Republica Moldova nu are încă un cadru legislativ care să permită producerea și asamblarea dronelor de interceptare, necesare pentru consolidarea capacităților de apărare. Un proiect de lege este în curs de elaborare de către Ministerul Dezvoltării Economice și instituțiile de forță, însă procesul avansează greu. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la o emisiune de la Radio Moldova.

Potrivit deputatului, legislația actuală este restrictivă și nu permite dezvoltarea unei industrii de apărare care să contribuie la protejarea spațiului aerian al țării. Carp a subliniat că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă renunțarea la consolidarea capacităților proprii de apărare.

„Ai la hotar un război de 5 ani de zile, se schimbă structura și războiului, deci în genere, se schimbă și din punct de vedere tehnic, din punct de vedere militar, tactic și așa mai departe, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe. Noi suntem abia la etapaîn care se elaborează un proiect de legi, din păcate tare greu și complicat”, a punctat Carp.

Deputatul a explicat că noul cadru legislativ trebuie să stabilească inclusiv reguli clare privind producerea echipamentelor cu utilizare duală, civilă și militară, precum și trasabilitatea componentelor și a produselor finite. Aceste garanții sunt necesare pentru a preveni ajungerea echipamentelor în zone de conflict sau utilizarea lor în scopuri neautorizate.

După adoptarea legii, următoarea etapă ar urma să vizeze elaborarea unei strategii privind dezvoltarea industriei de apărare, identificarea partenerilor și stabilirea unor posibile locații de producție. Potrivit lui Carp, asemenea unități ar trebui amplasate în afara zonelor urbane, cu respectarea cerințelor de securitate.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra capacităților limitate ale Republicii Moldova de a interveni în cazul survolării neautorizate a spațiului aerian. El a explicat că țara nu dispune de mijloacele necesare pentru a intercepta dronele care zboară cu viteze mari, inclusiv aparatele propulsate cu reacție.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice, inclusiv a celei energetice, Carp a afirmat că există anumite capacități de intervenție, însă acestea sunt limitate. Unele informații despre măsurile de protecție nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

Deputatul a mai criticat întârzierea implementării sistemului de alertă pentru situații de urgență MdAlert. Potrivit lui, procedurile de achiziție publică și contestațiile au întârziat implementarea acestuia.

„Până la etapa actuală, încă nu aveam MD-Alert pusă în aplicație și va fi abia la anul viitor, asta în condiția că noi avem un război la hotar de 5 ani de zile. Dronele survolează spațiu aerian practic odată la 2-3 zile, în ultimul timp, iar în weekend sunt mai des pentru că au loc atacurile mai intense, asupra Ucrainei și noi nu avem MD-Alert în funcție”, a declarat deputatul.

Lilian Carp a menționat și necesitatea unei hărți digitale a adăposturilor de protecție civilă, care să le permită cetățenilor să identifice rapid cel mai apropiat loc sigur în cazul unei situații de criză. În opinia deputatului, situația adăposturilor din municipiul Chișinău este relativ mai bună decât în alte localități, însă, în teritoriu, capacitățile sunt în continuare limitate.