În această perioadă, când fructele și legumele sunt la mare căutare, iar tarabele din piețe sunt tot mai colorate, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) lansează un apel la prudență și oferă consumatorilor sfaturi esențiale.

Inspectorii ANSA vor supraveghea constant siguranța produselor agricole, iar programul de monitorizare a reziduurilor de pesticide și a nivelului de nitrați reprezintă un element-cheie în asigurarea siguranței alimentare. Pe parcursul anului 2025, instituția va preleva 710 probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide și 30 probe pentru determinarea conținutului de nitrați în produsele vegetale.

„Potrivit Regulamentului sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (Hotărârea Guvernului nr. 724/2024), în acest an, monitorizarea nitraților se concentrează pe: salată tip iceberg, spanac (proaspăt, conservat, congelat sau înghețat), rucola, salată proaspătă și preparate pe bază de cereale prelucrate pentru copii.

Pepenii verzi, pepenii galbeni și sfecla roșie nu mai sunt verificați pentru conținutul de nitrați, deoarece au fost excluși din lista produselor cu limite maxime admisibile”, se arată în comunicatul emis de instituție.

La detectarea produselor cu un conținut de nitrați peste limitele admise, ANSA intervene imediat prin: restricționarea sau interzicerea vânzării produselor neconforme; intensificarea controalelor la producătorul sau comerciantul în cauză; retragerea și distrugerea produselor nesigure, cu posibilitatea utilizării lor în alte scopuri (ex: hrană pentru animale), dacă este cazul.

Autoritățile menționează că în acest an nu au fost înregistrate produse cu depășiri ale conținutului de nitrați.

Specialiștii recomandă cetățenilor să fie prudenți când aleg produsele:

Cumpărați fructele și legumele doar din locuri special amenajate și înregistrate de către ANSA. Evitați achiziționarea produselor de la comercianții ambulanți de pe marginea traseelor;
Asigurați-vă că fructele și legumele sunt curate, întregi, sănătoase, fără urme de mucegai, deteriorări cauzate de dăunători;
Solicitați comercianților documentele care confirmă siguranța produselor (rapoarte de încercări de laborator sau certificate de calitate);
Spălați bine fructele și legumele cu apă rece înainte de consum;
Mențineți legumele la rece înainte de consum. Temperaturile scăzute ajută la diminuarea conținutului de nitrați. Evitați să consumați pepeni verzi sau galbeni imediat după ce i-ați cumpărat, dacă sunt calzi – din cauza temperaturilor ridicate, pot avea un conținut mai mare de nitrați.
Reducerea cantității de nitraţi poate fi obținută prin curăţirea mecanică, decojirea și tocarea acelor părţi ale legumelor sau fructelor, unde conţinutul acestor substanţe este maxim. Simplul decojit poate reduce nitrații cu 15-20%;
Țineți legumele frunzoase(salata) în apă rece timp de 1-1,5 ore înainte de consum – ve-ți reduce nitrații cu 20-30%. Aceeași metodă funcționează și pentru cartofi, morcovi, sfeclă și varză (scădere cu 25-30%);
Adaugați vitamina C: Un strop de lămâie (vitamina C) în apă poate ajuta la neutralizarea nitraților;
Fierbeți legumele. Fierberea timp de 30 – 40 de minute, reduce semnificativ nitrații: până la 80% din cartofi, 70% din morcov și varză, și 40% din sfeclă. Nu uitați să aruncați apa în care au fiert legumele!

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă suspectați o toxiinfecție alimentară cauzată de fructe sau legume, acționați rapid: solicitați imediat asistență medicală și depuneți o petiție la ANSA, care va fi investigată în detaliu. Pentru orice sesizare, apelați numărul de telefon 022-511-511.

#ANSA #consum #fructe și legume #recomandări

Cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu premierii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei, au avertizat marți că nu vor susține noul buget al Uniunii Europene dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu „câteva sute de miliarde de euro”, informează EFE, citată de Agerpres.

Avertismentul a fost transmis printr-o scrisoare adresată premierului irlandez Micheál Martin, în contextul în care Irlanda deține președinția semestrială a Consiliului UE. Documentul a fost transmis și președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea lunilor considerate „faza decisivă” a negocierilor pentru cadrul financiar plurianual (CFP) pentru perioada 2028-2034.

„Propunerea Comisiei va trebui să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro. Toate capitolele vor trebui să contribuie la aceste economii”, avertizează în scrisoare Friedrich Merz, olandezul Job Rutte, austriacul Christian Stocker, suedezul Ulf Kristersson, daneza Mette Frederiksen și finlandezul Petteri Orpo.

Așa-numitele țări frugale susțin că finanțarea ar trebui să se concentreze pe investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației nereglementate, în detrimentul alocărilor tradiționale pentru fondurile agricole.

De asemenea, cei șase lideri subliniază că bugetul UE este plătit, în ultimă instanță, de cetățeni, indiferent de modul în care este finanțat sau de eventualele noi taxe.

„Emisiunile comune de datorie nu sunt nici ele soluția. Nu există nicio modalitate de a evita problema complicată a mărimii globale” a bugetului, se arată în scrisoare.

Cele șase state semnatare își justifică poziția prin faptul că, împreună, contribuie cu aproape 40% din bugetul UE și că „aproape toate statele membre fac eforturi dureroase pentru a-și consolida finanțele publice”.

„Nu cerem reduceri în comparație cu CFP-ul actual (…) Dar trebuie să fim realiști. Comisia Europeană a propus o creștere nominală de aproximativ 60%. Acest lucru pur și simplu nu este realist, nici economic, nici politic”, susțin cei șase premieri europeni.

Poziția acestor țări intră în contradicție cu cea susținută de Spania, Italia și Franța, care resping noi reduceri la capitolele Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune (PAC). Divergențele complică obiectivul statelor membre de a ajunge la un acord privind următorul buget al UE până la sfârșitul anului.

Proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană prevede cheltuieli de două trilioane de euro la prețurile curente, echivalentul a 1,76 trilioane de euro la prețurile din 2025. Suma reprezintă 1,26% din venitul național brut al blocului comunitar.

Irlanda urmează să prezinte o nouă propunere înaintea summitului european din 15 și 16 octombrie. Nu este așteptat un acord cu această ocazie, însă liderii europeni vor încerca să își apropie pozițiile, care ar urma să fie negociate în continuare la o reuniune programată la Dublin pe 12 și 13 noiembrie.

Dacă va fi necesar, António Costa a cerut statelor membre să rezerve zilele de 26 și 27 noiembrie pentru un summit special la Bruxelles. Reuniunea ar putea permite realizarea progreselor necesare pentru ca un eventual acord să fie încheiat la summitul din decembrie.