Odată cu începutul sezonului de recoltare a ciupercilor sălbatice, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) atenționează populația asupra riscurilor de intoxicație și recomandă evitarea ciupercilor procurate din locuri neautorizate.

Potrivit ANSA, una dintre principalele probleme este confundarea speciilor comestibile cu cele otrăvitoare. Unele ciuperci toxice pot avea un aspect asemănător celor comestibile, iar identificarea lor corectă necesită cunoștințe specializate. Aspectul ciupercii nu reprezintă o garanție că aceasta este sigură pentru consum.

Un alt risc îl reprezintă comerțul neautorizat. Ciupercile vândute pe marginea drumurilor, în intersecții sau în alte locuri neamenajate nu oferă garanția că au fost verificate și că respectă cerințele de siguranță alimentară.

ANSA atrage atenția și asupra unor mituri legate de identificarea ciupercilor otrăvitoare. Schimbarea culorii usturoiului, cepei sau obiectelor din argint în timpul fierberii nu indică dacă o ciupercă este toxică. Aceste metode nu au fundament științific.

Totodată, toxinele din ciupercile otrăvitoare nu sunt eliminate prin metode obișnuite de preparare. Fierberea, prăjirea, congelarea, murarea sau adăugarea oțetului nu garantează neutralizarea substanțelor toxice.

Agenția recomandă și evitarea recoltării ciupercilor din apropierea drumurilor intens circulate, a căilor ferate, zonelor industriale și depozitelor de deșeuri. Ciupercile pot acumula metale grele și alte substanțe contaminante din mediul înconjurător.

Un risc suplimentar îl reprezintă conservarea casnică în recipiente ermetice, care, dacă este făcută în condiții necorespunzătoare, poate favoriza apariția botulismului.

ANSA recomandă consumatorilor să cumpere ciuperci doar din magazine, supermarketuri și piețe agroalimentare autorizate și să evite produsele comercializate de persoane ambulante.

De asemenea, ciupercile nu trebuie consumate crude, iar condițiile de păstrare indicate pentru produsele proaspete și preparatele pe bază de ciuperci trebuie respectate. Consumul ciupercilor sălbatice este nerecomandat copiilor, care sunt mai vulnerabili la efectele intoxicațiilor.

În cazul apariției unor simptome sau stări neobișnuite după consumul de ciuperci, ANSA recomandă apelarea imediată la Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSA #avertizare #ciuperci

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.