Preferința personală a premierului Marii Britanii, Andy Burnham, de a se reîntoarce la Uniunea Europeană după următoarele alegeri este susținută de aproape jumătate dintre alegători, conform unui nou megasondaj, deși miniștrii cabinetului, îngrijorați de redeschiderea diviziunilor legate de Brexit, îl îndeamnă în privat să procedeze cu prudență, scrie mediafax.ro.

Sondajul realizat de Grupul Messina (TMG) a constatat că renegocierea relației Regatului Unit cu UE ar putea crește cota de vot a Partidului Laburist cu până la șapte puncte procentuale, dacă prim-ministrul ar oferi un nou referendum în cadrul căruia ar face campanie pentru reintegrarea în blocul comunitar, potrivit The Guardian.

Aproape o treime dintre alegători au spus că ar fi nevoie mai întâi de un referendum cu vot pozitiv, în timp ce mai mult de unul din șase au considerat că un mandat pentru alegerile generale ar fi suficient, iar aceeași proporție a considerat că parlamentul ar putea lua decizia.

Constatările generale vor consolida argumentele celor din Downing Street care vor să promită la următoarele alegeri că laburiștii vor negocia cel puțin reintegrarea în UE, lucru pe care prim-ministrul a spus că dorește să-l vadă „în timpul vieții sale”.

Burnham a folosit primul său discurs la conferința laburistă în calitate de lider, marți, pentru a anunța o revizuire a opțiunilor pentru viitoarea relație a Marii Britanii cu Europa și a adăugat ulterior că acestea ar trebui să includă reconfigurarea completă a acestora.

Riscuri politice

Cu toate acestea, există îngrijorări în rândul unor parlamentari laburiști, în special al celor din circumscripții care au votat pentru Brexit , că testarea chiar și a sprijinului public pentru această mișcare ar fi plină de riscuri politice și ar putea stimula reforma.

Două treimi dintre miniștrii cabinetului, inclusiv Burnham însuși, prim-secretarul său, Louise Haigh, cancelarul John Healey și secretarul de externe Ed Miliband, reprezintă zone care au susținut Brexitul și au declarat anterior că vor respecta votul din 2016. Cu toate acestea, opinia publică s-a schimbat.

Înainte de discursul lui Burnham, mai mulți miniștri avertizaseră public împotriva acestei măsuri. Lucy Powell, lidera adjunctă a Partidului Laburist, a declarat că, deși relația dintre apărare și securitate ar putea fi mai bună, depășirea planurilor de resetare a UE moștenite de la Keir Starmer „nu este nici posibilă, nici de dorit”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Marea Britanie #sondaj #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.