În atenția consumatorilor. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) avertizează că doar o treime din produsele congelate de pește sau fructe de mare prezintă informații veridice despre conținutul de glazură (gheață) în componența sa. Datele au fost prezentate în raportul unui control al ANSA desfășurat în luna septembrie.

Cele mai multe neconformități s-au depistat la comercializarea fructelor de mare congelate și a fileului de pește congelat.

„În cazul în care conținutul de glazură este de până la 5% din greutatea totală a peștelui congelat, acest fapt nu se indică pe etichetă, iar în cazul în care depășește 5% – trebuie obligatoriu să fie indicat, în procente. Verificările au arătat că doar 33% din cele 60 de probe prelevate au fost conforme cu criteriile de referință pentru indicarea informației corecte pe etichetă”, precizează ANSA.

În celelalte 40 de probe neconforme s-a constat marcarea necorespunzătoare a produsului, lipsa informației despre procentul de glazurare – în 21 de cazuri. Necorespunderea volumului lichidului obținut la decongelare, care era mai mare decât procentul de glazură declarat pe ambalaj, a fost depistată în 39 de cazuri.

„Din totalul de probe prelevate de fructe de mare, ponderea celor neconforme a constituit 88%, în cazul fileului de pește – 76%, iar în cazul peștelui – 17%. În șase probe prelevate s-a depistat un conținut de glazură egal sau mai mare de 40% din conținutul prezentat”, mai spun responsabilii.

Pentru a remedia neregulile constatate, inspectorii Agenției vor continua verificările la întreprinderile importatoare și cele care preambalează peștele și produsele din pește identificate ca necorespunzătoare. În cazul în care abaterile nu vor fi remediate, vor fi întocmite procese-verbale de contravenție cu aplicarea amenzilor corespunzătoare.

Raportul amplu cu privire la investigațiile desfășurate îl puteți găsi AICI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSA #gheata #pește congelat

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.