Siegfried Mureșan, europarlamentarul care deține și funcția de președintele al Delegației parlamentare de asociere UE-Moldova, a dat asigurări că Parlamentul European încearcă să ajute cât de mult poate și Republica Moldova prin creșterea alocărilor, amintind că, de la finalul anului 2021, de când Rusia a început să devină o amenințare pentru securitatea energetică a acestei țări, UE a ajutat Chișinăul cu aproximativ 1,2 miliarde de euro, cel mai recent exemplu în acest sens fiind deblocarea a 105 milioane de euro sub formă de sprijin bugetar din partea UE.

Astfel, în contextul noului regulament european care va sta la baza creării acestei facilități pentru Ucraina, Siegfried Mureșan a propus un amendament prin care solicita ca banii planificați inițial pentru Kiev, înainte de război, să fie puși integral la dispoziția Republicii Moldova.

”Am depus un amendament la această propunere legislativă în care solicit acest lucru care va fi inclus în poziția oficială a Parlamentului European și va fi negociat cu Comisia și Consiliul. Este vorba despre aproximativ 500 de milioane de euro. Comisia Europeană gândește în aceeași direcție, însă această intenție a Comisiei trebuie stipulată în lege pentru a ne asigura că nimic nu va interveni”, a anunțat eurodeputatul.

Aceste decizii fac parte din propunerea de revizuire a bugetului multianual al UE, în care se regăsește și bugetul pentru anul viitor, în legătură cu care Parlamentul European urmează să își stabilească poziția de negociere.

”În anul 2020, PE, Consiliul UE și Comisia au decis bugetul multianual al UE pe 7 ani. Asta înseamnă domeniile în care merg banii, condițiile și sumele maximale. Am decis acest buget multianual în anul 2020, iar de atunci s-au întâmplat o serie de lucruri pe care nu le-am anticipat, neplanificate, în special invazia forțelor armate ruse în Ucraina cu toate consecințele economice, sociale, financiare avute asupra UE. A trebuit să facem din bugetul UE multe lucruri pe care nu le-am anticipat în 2020: să oferim bani comunităților locale pentru gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina, să ajutăm Ucraina, să sprijinim economia, întreprinderi afectate de inflație mare, de prețuri mari la energie, să reducem dependența energetică din Rusia, să investim în îmbunătățirea infrastructurii energetice, accelerarea tranziției spre o economie bazată pe energie verde”, a explicat europarlamentarul.

Parlamentul European urmează să stabilească miercuri poziția de negociere referitoare la bugetul UE pentru anul 2024. După votul din plenul reunit la Strasbourg, Siegfried Mureșan va conduce delegația instituției în cadrul negocierilor de conciliere cu țările membre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buget #finantare #Parlamentul European #Siegfried Mureșan

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.