ANSP a înregistrat 44 de cazuri de gripă sezonieră într-o săptămână. Ce măsuri de profilaxie trebuie să respectăm

În săptămâna 3, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a înregistrat 44 cazuri de gripă sezonieră, fiind spitalizate 13 persoane.

Cazurile au fost înregistrate în (Fălești-13 cazuri, Bălți-10, Căușeni-3, Sîngerei-3, Glodeni-3, Chișinău-2, Briceni-2, Edineț-2, Ștefan-Vodă-2, Rezina-1, Rîșcani-1, Ungheni-1, Comrat-1). Distribuția cazurilor după grupele de vârstă este următoarea: 0 – 4 ani – 4 cazuri; 5 – 14 ani – 15 cazuri; 15 – 29 ani – 10 cazuri; 30 – 64 ani – 13 caz; ˃65 ani – 2 cazuri.

În laboratoarele ANSP, la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, au fost investigate, prin metoda molecular-biologică, 312 probe, de la persoanele cu semne compatibile cu gripa sezonieră, sau cu infecții respiratorii virale acute, în 113 probe fiind confirmată prezența virusului SARS-CoV-2 și în 44 probe – prezența virusurilor gripale de tip A.

În total, în perioada 04.10.2021 – 23.01.2022 (săptămânile 40/2021-03/2022) au fost înregistrate: 250 cazuri de gripă, 100510 cazuri de IACRS și 8009 cazuri de SARI. În perioada menționată, în laboratoarele ANSP, au fost investigate, la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, 1026 de probe, dintre care în 179 de probe s-a confirmat prezența virusului SARS-CoV-2, iar în 137 de probe – prezența virusurilor gripale de tip A.

Ponderea cazurilor SARI, din numărul total de internări în instituțiile medicale, indiferent de cauză, a variat între 3,3% – 8,8%.

ANSP reiterează necesitatea respectării măsurilor de profilaxie nespecifice pentru evitarea îmbolnăvirilor sau depistarea precoce:

adresarea la medic la apariţia primelor simptome de boală compatibile cu gripa, IACRS şi SARI;
izolarea bolnavilor la domiciliu, în caz de necesitate – spitalizarea;
evitarea contactului bolnavilor cu persoanele cu risc sporit de infectare: femeile gravide, persoanele imuno-compromise, bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni cronice ale aparatului respirator, diabet zaharat, obezitate etc.;
folosirea măştilor de protecţie;
respectarea distanței fizice;
igiena personală;
igiena și dezinfecția mâinilor;
acoperirea gurii şi a nasului cu şerveţele de unică folosinţă în timpul tusei şi strănutului;
stocarea şerveţelelor şi a măştilor folosite în containere închise (biohazard în cazul personalului medical);
igiena locuinței;
evitarea locurilor aglomerate (spectacole, transport în comun, competiţii sportive, congrese, conferinţe) de către persoanele cu risc crescut în timpul episodului epidemic;
triajul epidemiologic în unităţile preşcolare şi preuniversitare;
acordarea asistenţei medicale la domiciliu copiilor mici, persoanelor în etate şi bolnavilor cronici care solicită asistenţă în timpul episodului epidemic.

#gripă sezonieră #ANSP #SARS-CoV-2

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.