Ponderea infectărilor cu varianta Omicron în Republica Moldova se menține ridicată. În perioada 8-15 ianuarie au fost înregistrate 13 cazuri printre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 70 de ani. Datele au fost prezentate în cadrul conferinței de presă a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, transmise live pe RLIVE.

„Au fost preselectate 146 de probe care au întrunit criteriile de laborator pentru a fi secvențiate. Reamintesc că trebuie să aibă niște criterii de laborator, un coeficient de trasabilitate mai mic de 25 pentru a putea fi informative. La pre-screaning au fost selectate 47 de probe, din ele 29 au fost verificate cu un kit special. 15 din ele au fost suspectate ca varianta Omicron. Respectiv au fost secvențiate 16 probe, maximal. Din acestea 16 probe, 13 sunt varianta Omicron și 3 sunt varianta Delta ”, a declarat directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Jelamschi, în cadrul conferinței de presă săptămânale la care este prezentată situația epidemiologică privind COVID-19 și procesul de vaccinare în Republica Moldova.

Conform calculelor epidemiologice, ponderea probelor care au arătat prezența variantei Omicron, din totalul celor selectate, este de 34,2%.

La capitolul distribuție, 11 cazuri din total sunt bărbați, cinci cazuri femei. Din capitală sunt trei cazuri, Ungheni, Cimișlia câte două, Briceni, Anenii Noi, Căușeni, Orhei, Criuleni, Dubăsari câte un caz. Din 16, 10 persoane nu sunt vaccinate. 7 persoane sunt spitalizate, iar restul efectuează tratament la domiciliu.

În total au fost secvențiate 39 de cazuri.

#COVID-19 #Omicron #statistica

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.