Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) anunță că monitorizează evoluția situației epidemiologice internaționale, după apariția unor focare de boală provocate de virusul Bundibugyo (variantă a virusului Ebola) în Republica Democrată Congo și Uganda.

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), până la 20 mai au fost raportate în Republica Democrată Congo aproape 600 de cazuri suspecte și 139 de decese, majoritatea în provincia Ituri, cu un caz semnalat și în orașul Goma. În Uganda au fost confirmate două cazuri de import la persoane venite din RDC.

În pofida evoluției focarelor, autoritățile europene de sănătate publică, inclusiv ECDC, estimează că riscul pentru populația generală din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European și Republica Moldova rămâne foarte scăzut. Virusul se transmite doar prin contact direct cu fluidele biologice ale persoanelor simptomatice, iar transmiterea aeriană nu este posibilă.

Măsuri și monitorizare în Republica Moldova

În acest context, ANSP precizează că Republica Moldova menține supravegherea epidemiologică și coordonarea cu partenerii internaționali, precum și actualizarea permanentă a evaluărilor de risc. Totodată, instituția informează și instruiește personalul medical privind criteriile de suspiciune, în special în cazul pacienților cu sindrom febril și istoric de călătorie în zone afectate.

De asemenea, sunt consolidate controalele la punctele de intrare în țară și activitățile de informare a populației privind măsurile de prevenire.

Despre virus și riscuri

Virusul Bundibugyo provoacă o formă severă de febră hemoragică virală, cu o perioadă de incubație între 2 și 21 de zile. Simptomele includ febră ridicată, slăbiciune accentuată, dureri musculare, cefalee, vărsături, diaree și erupții cutanate, iar în cazuri severe pot apărea hemoragii interne și externe. În prezent nu există vaccinuri autorizate sau tratamente specifice, fiind utilizat doar tratamentul de susținere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bundibugyo #ebola #Moldova

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.