Federația Rusă continuă acțiunile hibride ostile de propagandă, dezinformare și manipulare a opiniei publice moldovenești, declarând că Republica Moldova s-ar militariza. Totodată, Moscova acuză Occidentul, în special NATO, că ar vrea să transforme statul nostru într-un „cap de pod” pentru „acțiuni agresive împotriva sa”.

Declarațiile false, presărate cu o mulțime de interpretări eronate și inexactități, au fost făcute, din nou, de purtătorul de cuvânt al MID-ului de la Moscova, Maria Zaharova, notează deschide.md.

„Autoritățile moldovenești, cu susținerea sponsorilor occidentali, continuă drumul spre renunțarea la statutul de neutralitate inclus în Constituția lor și transformarea sa într-un cap de pod pentru lupta împotriva țării noastre. Vectorul de colaborare politico-militară cu NATO este inclus în documentele doctrinare ale țării”

Statutul de neutralitate al Republica Moldova este încălcat anume de Rusia, care păstrează ilegal trupele și munițiile sale pe teritoriul țării noaste, se arată în analiza publicată. Deși s-a angajat, la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999, să-și retragă militarii și arsenalul din Transnistria, acest lucru nu s-a întâmplat nici la un sfert de secol distanță, iar Rusia continuă să păstreze controlul politic, economic și militar în regiunea secesionistă.

„Are loc militarizarea accelerată a Republicii Moldova, cea mai pașnică, muncitoare, care ține atât de mult la cultura sa. Republica Moldova este pusă nici măcar pe calea militară, dar pe calea autodistrugerii. Blindate, radare, drone, sisteme anti-dronă, lansatoare anti-tanc, toate acestea pentru cine? Este doar lista incompletă a arsenalului transmis de țările occidentale forțelor armate moldovenești”

Bugetul de Apărare al Moldovei este de 110 milioane de dolari, sau aproximativ 0,65% din PIB. Între timp, Rusia a alocat, în 2024, 140 de miliarde de dolari, suma reprezentând aproximativ 35 la sută din cheltuielile bugetare. Diferența este evidentă între Republica Moldova „militaristă” și Rusia „pacifistă”.

Jurnaliștii mai fac referire la cele două rachete rusești, despre care se spune că au violat pe 25 decembrie spațiul aerian al Republicii Moldova. În opinia jurnaliștilor, statul care ne încalcă în mod constant spațiul aerian se plânge că vrem să ne întărim apărarea antiaeriană.

„Cui îi trebuie tancuri și drone? Celor care vin la muncă în Rusia? Celor care trimit bani acasă familiilor lor? Lor le trebuie tancuri? Nu!”

În primul rând, Armata Națională nu are în dotare niciun tanc (cel puțin, niciunul funcțional). În al doilea rând, dronele pe care le-a primit Moldova sunt dotate cu echipamentele necesare pentru monitorizare, nu pentru utilizarea în scopuri militare. În al treilea rând, pedalarea „fraților ruși„ pe subiectul „multitudinii de moldoveni care își câștigă pâinea în Rusia” este deja expirată, precizează autorii materialului. Conform lor, este demult clar că majoritatea absolută a remitențelor de peste hotare vin din Uniunea Europeană. Numărul moldovenilor care trăiesc și lucrează în Rusia a scăzut constant în ultimii 10 ani, în special după invazia lui Putin în Ucraina.

„Concomitent cu supra-înarmarea Moldovei, țara este transformată într-o bază logistică pentru aprovizionare forțelor armate ucrainene. Poligonul din Bulboaca și aerodromul militar din Mărculești sunt racordate la standardele alianței, iar o nouă bază militară este construită în satul Băcioi, lângă Chișinău. Există informații despre planuri pentru amplasarea unor facilități de producție ale companiilor de apărare occidentale și despre posibilitatea găzduirii avioanelor ”F-16” transferate Ucrainei pe aeroporturile moldovenești”.

Relatări despre o presupusă găzduire de către Republica Moldova a unor avioane F-16 destinate Ucrainei au apărut în luna august, când Chişinăul ledezmințitţit şi a acuzat Moscova ca a reacţionat la „ştirile false de pe internet”. Mai mult, autoritățile au precizat că amplasarea în Republica Moldova a unor avioane militare străine ar însemna încălcarea flagrantă a statutului de neutralitate.

„Regimul condus de Maia Sandu intenționează să folosească criza energetică pentru a captura prin forță Centrala Termoelectrică Moldovenească din Transnistria”

Moldova și-a exprimat în repetate rânduri angajamentul său pentru soluționarea pașnică a conflictului transnistrean și a negat constant că ar avea intenția să preia prin forță regiunea. În contextul declarațiilor Mariei Zaharova privind intenția Chișinăului de a „captura” centrala de la Cuciurgan, este important să subliniem că centrala termoelectrică, dată în exploatare în îndepărtatul an 1964, este învechită și ineficientă, fiind viabilă din punct de vedere economic doar datorită gazului gratuit oferit de Rusia separatiștilor transnistreni, se punctează în analiză.

#falsuri #inarmare #Moldova #Rusia #Zaharova

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.