În fiecare an, în Republica Moldova sunt depistate circa cinci mii de persoane care au probleme de sănătate mintală severe. În prezent, există în jur de 80 de mii de persoane cu probleme de sănătate mintală și tulburări severe, care se află la evidența specialistului din domeniul sănătății mintale. Astfel, în cadrul unor consultări publice, Comisia protecție socială, sănătate și familie a prezentat un nou proiect de lege, cu privire la sănătatea și bunăstarea mintală, transmite IPN.

În anul 2020, tulburarea mintală și de comportament a fost principala cauză a dizabilităților. Autoritățile se declară îngrijorate de această constatare care, potrivit lor, denotă carențe mari la capitolul prevenire și intervenție promptă pentru a ajuta persoana în stadiu incipient.

Șefa Catedrei de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie a USMF, Jana Chihai, reprezentantă a proiectului moldo-elvețian Mensana, a declarat că reforma serviciilor de sănătate mintală a început în anul 2014. Până la reformare, asistența psihiatrică se acorda în spitale de psihiatrie, care erau trei la număr, iar serviciul ambulator era reprezentat de către cabinetele psihiatrelor din secțiile consultative.

Serviciile de asistență psihiatrică au început să se dezvolte odată cu apariția în fiecare raion a centrele comunitare de sănătate mintală. În prezent sunt 40 de astfel de centre finanțate de CNAM, dar și trei spitale de psihiatrie. Totuși, o carență rămâne cea legată de resursele umane. În țara noastră sunt doi psihiatri la o sută de mii de persoane, pe când media în Europa este de cinci. Există raioane în care nu există medic psihiatru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest context, deputata Liliana Grosu a prezentat proiectul de lege cu privire la sănătatea și bunăstarea mintală care, potrivit ei, propune o nouă abordare în domeniul dat, prin protecția și promovarea sănătății mintale la nivelul întregii populații. Totodată, proiectul stabilește dezideratele privind digitalizarea și inovarea în domeniul sănătății mintale și instruirea specialiștilor competenți, care urmează să fie implicați în procesul de prestare a serviciilor respective, precum și a celor implicați în procesul de internare nevoluntară a persoanelor cu tulburări mintale și de comportament.

Inițiativa mai prevede ca serviciile specializate de sănătate mintală să fie acordate doar în baza consimțământului liber exprimat și a unui plan individualizat de asistență centrat pe nevoile persoanei, elaborat de echipa multidisciplinară de sănătate mintală. Odată ce va fi aprobat, proiectul va reglementa procedurile de internare voluntară și nevoluntară, dar și prevederi ce țin de tratamentul medicamentos aplicat în spitalele de psihiatrie.

În contextul Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, marcate pe 10 octombrie, în perioada 4 – 11 octombrie, Parlamentul găzduiește o expoziție de fotografii. Lucrările expuse surprind momente din activitatea Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală din țară.

#probleme #proiect de lege #sanatate mintala #sistem medical

Magnatul american din domeniul tehnologiei, Elon Musk, directorul companiei SpaceX, a acuzat Ucraina că a încălcat condiţiile de utilizare ale serviciului Starlink, după ce, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul, viteza conexiunii sale a fost limitată timp de câteva zile, informează news.ro.

„Condiţiile de utilizare ale Starlink au rămas neschimbate: este vorba de un sistem civil, nu de un mijloc de a ucide. Orice încălcare a acestor condiţii va duce la întreruperea serviciului”, a scris Musk într-un mesaj postat sâmbătă pe X.

El a adăugat că Starlink rămâne „crucial pentru apărarea Ucrainei, deoarece este singurul sistem care nu poate fi bruiat sau distrus, cel puţin pentru moment. Dacă Starlink ar fi dezactivat, linia frontului ucrainean s-ar prăbuşi imediat”, a subliniat el într-un alt mesaj.

Deşi Elon Musk şi-a schimbat de mai multe ori poziţia cu privire la Ucraina de la invazia rusă a ţării în 2022, el a afirmat întotdeauna că orice problemă ţine de responsabilitatea guvernului american, şi nu a companiei sale, SpaceX.

Kievul se bazează pe sistemul de comunicaţii prin sateliţi civili Starlink, precum şi pe versiunea sa de nivel militar, Starshield, în eforturile sale de a se apăra împotriva atacurilor ruseşti cu rachete şi drone.

Ministrul ucrainean al Apărării, Evgheni Khmara, a declarat sâmbătă că conexiunea sistemului Starlink era din nou „stabilă”, viteza Starlink/Starshield depăşind 400 Mbit/s. „Acest rezultat este important în primul rând pentru frontul nostru, pentru militarii noştri, pentru funcţionarea dronelor, pentru logistică şi pentru comunicaţii”, a adăugat el.

Ucraina se plângea de câteva zile de o limitare a vitezei terminalelor Starlink la peste 160 km/h. Concret, aceasta înseamnă că aparatele militare ucrainene, în special dronele aeriene, îşi pierd conexiunea dacă depăşesc această viteză.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Washingtonul că se află la originea acestor limitări şi că nu a avertizat Kievul în repetate rânduri cu privire la sosirea rachetelor ruseşti înainte ca acestea să lovească. Casa Albă şi Elon Musk, a cărui companie SpaceX administrează Starlink, au negat amândoi că ar fi responsabili de limitarea acestui sistem satelitar.

Vineri, Donald Trump a anunţat că Elon Musk a „reactivat” reţeaua Starlink pentru Ucraina. Aceste limitări au început după un moment de maximă tensiune între Volodimir Zelenski şi Donald Trump, care şi-au adresat critici dure prin intermediul mass-media.