În fiecare an, în Republica Moldova sunt depistate circa cinci mii de persoane care au probleme de sănătate mintală severe. În prezent, există în jur de 80 de mii de persoane cu probleme de sănătate mintală și tulburări severe, care se află la evidența specialistului din domeniul sănătății mintale. Astfel, în cadrul unor consultări publice, Comisia protecție socială, sănătate și familie a prezentat un nou proiect de lege, cu privire la sănătatea și bunăstarea mintală, transmite IPN.

În anul 2020, tulburarea mintală și de comportament a fost principala cauză a dizabilităților. Autoritățile se declară îngrijorate de această constatare care, potrivit lor, denotă carențe mari la capitolul prevenire și intervenție promptă pentru a ajuta persoana în stadiu incipient.

Șefa Catedrei de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie a USMF, Jana Chihai, reprezentantă a proiectului moldo-elvețian Mensana, a declarat că reforma serviciilor de sănătate mintală a început în anul 2014. Până la reformare, asistența psihiatrică se acorda în spitale de psihiatrie, care erau trei la număr, iar serviciul ambulator era reprezentat de către cabinetele psihiatrelor din secțiile consultative.

Serviciile de asistență psihiatrică au început să se dezvolte odată cu apariția în fiecare raion a centrele comunitare de sănătate mintală. În prezent sunt 40 de astfel de centre finanțate de CNAM, dar și trei spitale de psihiatrie. Totuși, o carență rămâne cea legată de resursele umane. În țara noastră sunt doi psihiatri la o sută de mii de persoane, pe când media în Europa este de cinci. Există raioane în care nu există medic psihiatru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest context, deputata Liliana Grosu a prezentat proiectul de lege cu privire la sănătatea și bunăstarea mintală care, potrivit ei, propune o nouă abordare în domeniul dat, prin protecția și promovarea sănătății mintale la nivelul întregii populații. Totodată, proiectul stabilește dezideratele privind digitalizarea și inovarea în domeniul sănătății mintale și instruirea specialiștilor competenți, care urmează să fie implicați în procesul de prestare a serviciilor respective, precum și a celor implicați în procesul de internare nevoluntară a persoanelor cu tulburări mintale și de comportament.

Inițiativa mai prevede ca serviciile specializate de sănătate mintală să fie acordate doar în baza consimțământului liber exprimat și a unui plan individualizat de asistență centrat pe nevoile persoanei, elaborat de echipa multidisciplinară de sănătate mintală. Odată ce va fi aprobat, proiectul va reglementa procedurile de internare voluntară și nevoluntară, dar și prevederi ce țin de tratamentul medicamentos aplicat în spitalele de psihiatrie.

În contextul Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, marcate pe 10 octombrie, în perioada 4 – 11 octombrie, Parlamentul găzduiește o expoziție de fotografii. Lucrările expuse surprind momente din activitatea Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală din țară.

#probleme #proiect de lege #sanatate mintala #sistem medical

Un proiect de infrastructură impresionant prinde contur în Europa. Norvegia construiește cel mai lung și mai adânc tunel rutier subacvatic din lume, o investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro, care va lega regiuni de pe coasta de vest a țării și va elimina o parte dintre traversările cu feribotul. Tunelul E39 Rogfast va avea 27 de kilometri și va coborî, în punctul cel mai adânc, la 392 de metri sub nivelul mării, scrie adevărul.ro.

Construcția face parte dintr-un proiect amplu de modernizare a șoselei E39, care traversează Norvegia de la nord la sud, de-a lungul coastei vestice. Noul tunel va asigura o legătură rutieră permanentă între regiunile Nord-Jæren și Haugalandet și va reduce cu aproximativ 40 de minute timpul de călătorie.

În prezent, deplasarea de-a lungul acestei porțiuni de coastă presupune folosirea feriboturilor, iar traversările maritime pot prelungi considerabil călătoriile. Rogfast va permite șoferilor să circule pe sub fiordul Boknafjord, fără să mai depindă de transportul naval, potrivit Express.

Tunelul va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării

Cu o lungime de aproximativ 27 de kilometri, Rogfast va deveni cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit. În punctul său cel mai adânc, construcția va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării, o performanță inginerească impresionantă.

Adâncimea este impusă de relieful submarin al fiordurilor norvegiene, care coboară până la aproximativ 400 de metri sub nivelul mării. Prin comparație, Canalul Mânecii are o adâncime medie de aproximativ 60 de metri și una maximă de 174 de metri.

Numele Rogfast este o prescurtare de la „Rogaland fastforbindelse”, denumire care face referire la regiunea Rogaland și la termenul norvegian pentru o legătură rutieră permanentă.

Tunelul va avea două galerii separate, fiecare cu câte două benzi de circulație. Proiectul include și o soluție neobișnuită: o intersecție subterană cu sensuri giratorii, care va permite accesul către insula Kvitsøy. Aceasta va fi construită la aproximativ 250 de metri sub nivelul mării.

Pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri

Lungimea și adâncimea tunelului ridică provocări importante în privința siguranței. Una dintre principalele preocupări este riscul izbucnirii unui incendiu, mai ales că traseul va avea o pantă de până la 7%, care poate solicita suplimentar motoarele autovehiculelor.

Pentru situațiile de urgență, proiectanții au prevăzut pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri, față de aproximativ 330 de metri, cât este distanța întâlnită în mod obișnuit în astfel de construcții.

În cazul unui incendiu, șoferii vor putea părăsi galeria afectată de fum și vor ajunge în tunelul paralel, separat printr-o structură de protecție. Măsura este menită să permită evacuarea rapidă și în condiții de siguranță.

Iluminat dinamic și decorațiuni pentru a combate monotonia

O problemă mai puțin obișnuită luată în calcul de proiectanți este monotonia unei traversări de aproape 27 de kilometri prin subteran. Pentru a reduce anxietatea șoferilor și senzația de claustrofobie, în interiorul tunelului este prevăzut un proiect artistic, completat de un sistem de iluminat dinamic.

Norconsult, compania responsabilă de proiectarea și consultanța tehnică, explică faptul că amenajările vor avea rolul de a preveni monotonia, de a facilita orientarea și de a reduce senzația de izolare.

„În interiorul tunelului va fi dezvoltat un proiect artistic pentru a preveni monotonia, a reduce anxietatea provocată de tuneluri, a scurta timpul de călătorie perceput și a crea un sentiment de orientare și recunoaștere”, arată reprezentanții companiei.

Decorațiunile vor contribui și la crearea senzației unui spațiu mai deschis, iar iluminatul dinamic va putea fi adaptat și schimbat în diferite zone ale tunelului.

Investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro. Când va fi gata

Lucrările la Rogfast au început inițial în 2018, însă proiectul a fost suspendat la sfârșitul anului 2019, după ce estimările au indicat depășiri ale costurilor. Contractele existente au fost anulate, iar proiectul a fost reorganizat. Construcția a fost reluată la sfârșitul anului 2021.

Finalizarea este programată pentru 2033, iar investiția este estimată la aproximativ 25 de miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a circa 2,4 miliarde de euro.

Tunelul face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a șoselei E39, care se întinde pe aproximativ 1.100 de kilometri, între Trondheim, în nord, și Kristiansand, în sud. În prezent, parcurgerea întregului traseu durează aproximativ 21 de ore și presupune nouă traversări cu feribotul.

Prin construirea de poduri și tuneluri, autoritățile norvegiene urmăresc să elimine aceste întreruperi și să reducă semnificativ timpul de deplasare de-a lungul coastei.

La finalizare, Rogfast va stabili mai multe recorduri mondiale: va fi cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit, cel mai lung tunel rutier cu patru benzi și cel mai adânc tunel rutier cu patru benzi din lume. De asemenea, proiectul va include cea mai adâncă intersecție rutieră subterană.