Accesul la apă și sanitație pentru populația din mediul rural și cu venituri reduse continuă a fi o provocare importantă pentru republica Moldova.

Gospodăriile din zonele rurale au o rată de acces de două ori mai mică la apă și sanitație, comparativ cu cele din mediul urban. Cel mai mare decalaj se înregistrează în accesul la condiții sanitare adecvate, unde doar 2,9% din populația rurală și doar 10% din populația cu venituri mici este conectată la sistem public de canalizare. Datele se conțin într-un raport realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), transmite IPN.

Natalia Covrig, directoarea executivă a CPD, a explicat că atunci când Republica Moldova și-a asumat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă au fost stabilite anumite ținte intermediare pentru anul 2023 și ținte finale pentru 2030. Potrivit țintelor, se anticipează că 80% din populație va avea acces la sistemele și serviciile sigure de aprovizionare cu apă și 65% din populație va fi asigurată cu sisteme și servicii de sanitație până în 2023, iar până în 2030 – pentru toți.

„Noi, CPD, ne-am propus să vedem unde ne aflăm astăzi fiind în anul 2023, cum a progresat Guvernul pe această dimensiune și datele arată că cel mai mic progres a fost la capitolul de asigurare a accesului la servicii de canalizare. Ne-am axat în mare parte în acest raport pe rețele publice, pentru că acestea sunt administrate de către autorități, sunt bine amenajate și ar trebui să corespundă normelor sanitareˮ, a precizat Natalia Covrig.

Directoarea executivă a CPD a afirmat că în 2023 puțin peste 30% din populația Republicii Moldova are acces la servicii publice de canalizare. Persoanele din mediul rural au cel mai mic acces la servicii de alimentare cu apă, dar și servicii de canalizare. Cea mai proastă situație este legată de canalizare, întrucât în mediul rural, sate, rata de acces la servicii publice de canalizare se ridică puțin peste 3%. Capacitatea de a accesa anumite servicii este direct corelată și cu capacitatea financiară a gospodăriilor. În zonele rurale serviciile sunt mai puțin dezvoltate decât în zonele urbane, pentru că construcția sistemelor de canalizare presupune costuri foarte înalte, a spus Natalia Covrig.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La nivel regional, Republica Moldova se desprinde de contextul majorității țărilor europene în ceea ce privește accesul populației la apă și canalizare. În ultimii ani, accesul populației la sursele de apă a crescut treptat, ajungând la o acoperire de peste 70% din rețele publice. Însă accesul la salubritate sau sanitație a crescut mai lent. Natalia Covrig a spus că în ultimii patru ani rata de acces la sisteme de alimentare cu apă a crescut cu 5%, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă pentru Republica Moldova, luând în considerare nivelul de dezvoltare economică a țării.

Potrivit raportului, cele mai semnificative inegalități în accesul la apă și sanitație sunt legate de vârstă și etnie. Gospodăriile tinere sunt conectate la sisteme publice de canalizare, sanitație cu 23% mai mult decât gospodăriile vârstnice. Este vorba despre capacitățile financiare ale gospodăriilor vârstnice de a acoperi costurile pentru serviciile de canalizare și apeduct. Situația este similară și în cazul gospodăriilor persoanelor de etnie romă. Gospodăriile non-roma cu 15% mai mult sunt conectate la servicii de canalizare în raport cu gospodăriile de etnie romă, a comunicat directoarea executivă a CPD.

În septembrie 2015, Republica Moldova s-a angajat să implementeze Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Astfel, până în anul 2030, Moldova, de rând cu alte 192 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite, urmează să-și mobilizeze eforturile pentru a elimina toate formele de sărăcie, pentru a combate inegalitățile, asigurând că nimeni nu este lăsat în urmă. Angajamentul Republicii Moldova pentru implementarea Agendei 2030 rezidă și din Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, care stabilește viziunea pe termen lung și direcțiile de dezvoltare a țării, setând anul 2030 ca termen în care Moldova să obțină îmbunătățiri tangibile și durabile pe toate dimensiunile calității vieții omului, în corespundere cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 și aspirațiile europene stabilite în Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.

#acces apa potabila #apa si canalizare Moldova #sistem de canalizare Moldova

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.