2024 este un an bisect, asta înseamnă că luna februarie va avea 29 de zile, în loc de 28. Adăugarea unei zile în plus la fiecare patru ani menține corectitudinea calendarului nostru în raport cu anotimpurile astronomice, deoarece un an conform calendarului gregorian (365 de zile) și un an conform orbitei Pământului în jurul Soarelui (aproximativ 365,25 de zile) nu au aceeași durată.

Fără această zi în plus, calendarul nostru și anotimpurile ar ieși treptat din sincronizare. În general, un an bisect apare la fiecare patru ani, ceea ce, din fericire, este un model destul de simplu de memorat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce înseamnă când este an bisect

Explicația scurtă pentru care avem nevoie de ani bisecți este că calendarul nostru trebuie să rămână aliniat cu anotimpurile astronomice.

O orbită a Pământului în jurul Soarelui durează aproximativ 365,25 de zile – puțin mai mult decât numărul rotund plăcut al calendarului nostru gregorian de 365. Deoarece calendarul nu ține seama de sfertul de zi în plus pe care Pământul îl necesită pentru a-și completa orbita în jurul Soarelui, nu se aliniază complet cu anul solar. Datorită acestei diferențe de 0,25, calendarul nostru iese treptat din sincronizare cu anotimpurile. Adăugarea unei zile în plus, numită și „zi bisectă”, la fiecare patru ani aduce calendarul în linie și, prin urmare, îl realiniază cu anotimpurile, scrie protv.ro.

Fără zile bisecte, calendarul ar fi în afara cu 5 ore, 48 de minute și 45 de secunde în plus în fiecare an. După 100 de ani, anotimpurile ar fi în afara cu 25 de zile. În cele din urmă, lunile pe care le numim februarie și martie ar simți ca vara în emisfera nordică.

O „zi bisectă” este ziua suplimentară din anul bisect: 29 februarie.

#an bisesct #calendar

Șampania produsă în Franța din recolta de struguri din 2026 va putea depăși, în mod excepțional, limita obișnuită de 13% alcool, din cauza caniculei și a secetei din această vară. Autoritățile franceze au aprobat o derogare care le permite unor producători să obțină vinuri cu o tărie alcoolică de până la 15%, relatează AFP, citat de Agerpres.

Măsura a fost oficializată printr-un decret publicat în Monitorul Oficial al Franței. Documentul prevede că vinurile produse în 2027 dintr-un amestec de vinuri neîmbogățite din recolta anului 2026 și vinuri îmbogățite din recoltele precedente vor putea depăși limita de 13% alcool după a doua fermentare.

Derogarea a fost acordată în contextul condițiilor meteorologice neobișnuite din această vară, când valurile de căldură și seceta au determinat acumularea unor cantități ridicate de zaharuri în struguri, ceea ce poate duce la un conținut mai mare de alcool în vinul rezultat.

La începutul lunii septembrie, Comitetul Interprofesional al Vinurilor din Champagne (CIVC) a obținut o derogare temporară de la regulile de producție din partea Institutului Național de Origine și Calitate (INAO). Aceasta le permite viticultorilor să valorifice recolta fără a fi limitați de pragul obișnuit, inclusiv în cazul amestecurilor cu vinuri din anii precedenți.

Totuși, schimbarea nu va afecta majoritatea producătorilor. Maxime Toubart, copreședintele CIVC, estima că derogarea va fi relevantă doar pentru câțiva viticultori.

O recoltă neobișnuit de timpurie

Recoltarea strugurilor din regiunea Champagne a început în acest an mai devreme decât oricând în istoria înregistrărilor. Primii struguri au fost culeși pe 6 august, iar recoltarea pe scară largă a început pe 17 august, cu aproximativ două săptămâni mai devreme decât în 2025.

Sezonul a fost marcat de înghețuri timpurii, urmate de temperaturi ridicate și secetă. Reprezentanții industriei avertizează că astfel de condiții ar putea deveni tot mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice, obligând viticultorii să își adapteze metodele de lucru.

În fiecare an, aproximativ 310 milioane de sticle de șampanie franțuzească sunt vândute în întreaga lume. Alte peste un miliard de sticle sunt păstrate în pivnițe, pentru a fi comercializate și consumate ulterior.