Cu prilejul aniversării a 175-ea a poetului Mihai Eminescu, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au lansat inițiativa de a declara anul 2025 „Anul Eminescu” pe ambele maluri ale Prutului. Decizia a fost luată de conducerea ambelor academii, în cadrul unei ședințe comune, transmite IPN.

Programul include o serie de acțiuni și manifestații culturale. În ziua de 15 ianuarie 2025, data nașterii lui Eminescu, va avea loc o sesiune a celor două academii, cu participarea (fizică și online a) membrilor titulari, corespondenți și de onoare.

„Cercetări dedicate Anului Eminescu se vor desfășura în cadrul Deceniului Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă, inițiat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pe 25 august 2023 și lansat în România la 12 noiembrie 2024. Sunt preconizate să se desfășoare congrese și evenimente educaționale, ediția specială a Congresului Mondial al Eminescologilor și Școala de Vară pentru tineri cercetători”, se arată într-un comunicat de presă.

Pe parcursul anului viitor vor fi publicate ediții noi ale operei eminesciene în română și în alte 85 de limbi în care a fost tradusă creația poetului.

Oficiile poștale vor tipări și vinde timbre și plicuri prilejuite aniversării a 175-ea de la nașterea lui Mihai Eminescu.

În promovarea evenimentelor, pe lângă autoritățile de la Chișinău și București, se va implica UNESCO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#an #aniversare #cultura #Eminescu #manifestatii

După ce a trăit aproape un deceniu în Costa del Sol, Spania, căldura a devenit insuportabilă pentru Gabriele Pohl. Din cauza temperaturilor tot mai ridicate, acesteia îi era greu să iasă afară în timpul zilei, iar penuriile de apă începuseră să-i afecteze businessul, care foloseşte cai în coachingul liderilor de business. Iarna trecută, aceasta şi soţul ei s-au mutat în Tomiño, un orăşel din Galicia, nordul Spaniei, în apropiere de graniţa cu Portugalia, scrie Ziarul Financiar.

„Mergi către nord-vest dacă vrei suficientă apă, temperaturi bune, câmpuri verzi, mâncare bună şi vin bun“, spune Pohl, în vârstă de 58 de ani.

Ea se numără printre europenii care se mută în nordul continentului în căutarea unor temperaturi mai scăzute şi unor câmpuri mai verzi, potrivit The Wall Street Journal.

Nu există date suficiente privind migraţia internă, însă cele mai recente din Spania, din 2024, arată că provinciile nordice erau în creştere, cu spaniolii migrând acolo din alte părţi ale ţării.

Preţurile proprietăţilor sugerează că tendinţa a continuat. Preţurile locuinţelor din provinciile de nord ale Spaniei precum Cantabria şi Asturias au urcat cu 17,2% şi 14,1% anual în august, mult mai rapid decât în oraşe importante ca Barcelona şi Madrid, cu creşteri de aproximativ 7%.

La fel se întâmplă şi în Franţa unde oraşe precum Caen, Le Havre şi Brest de pe coasta Atlanticului au înregistrat creşteri ale preţurilor proprietăţilor de aproximativ 9% în primul semestru al acestui an faţă de perioada similară din 2025.

În Bordeaux, care s-a confruntat cu incendii uriaşe de vegetaţie, preţurile au scăzut cu 2%.

Florence Chapelier, în vârstă de 53 de ani, s-a mutat în Normandia din sudul Franţei, mutând sediul afacerii de design arhitectural pe care ea o are cu soţul ei. Verile din Aix-en-Provence, unde locuia, deveniseră atât de fierbinţi, că pisicilor lor le era greu să respire. „Supravieţuiam pur şi simplu, nu trăiam“, spune Chapelier.

Nu este vorba doar despre căldură. Cercetătorii din Italia au găsit de asemenea că secetele persistente pot fi un factor care influenţează deciziile oamenilor de a se muta.

Primele de asigurare în creştere pot fi un alt motiv pentru alţii.

FJ Unger, un antreprenor de 65 de ani, s-a mutat în Galicia în 2022, atras în parte de verile relativ răcoroase. Plajele întinse, mâncarea de calitate şi preţurile mai mici la locuinţe au reprezentat un bonus.

Şi nu doar spanioli se mută în zonă. Aceasta a devenit populară şi în rândul nemţilor, elveţienilor şi olandezilor.