Cu prilejul aniversării a 175-ea a poetului Mihai Eminescu, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au lansat inițiativa de a declara anul 2025 „Anul Eminescu” pe ambele maluri ale Prutului. Decizia a fost luată de conducerea ambelor academii, în cadrul unei ședințe comune, transmite IPN.

Programul include o serie de acțiuni și manifestații culturale. În ziua de 15 ianuarie 2025, data nașterii lui Eminescu, va avea loc o sesiune a celor două academii, cu participarea (fizică și online a) membrilor titulari, corespondenți și de onoare.

„Cercetări dedicate Anului Eminescu se vor desfășura în cadrul Deceniului Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă, inițiat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pe 25 august 2023 și lansat în România la 12 noiembrie 2024. Sunt preconizate să se desfășoare congrese și evenimente educaționale, ediția specială a Congresului Mondial al Eminescologilor și Școala de Vară pentru tineri cercetători”, se arată într-un comunicat de presă.

Pe parcursul anului viitor vor fi publicate ediții noi ale operei eminesciene în română și în alte 85 de limbi în care a fost tradusă creația poetului.

Oficiile poștale vor tipări și vinde timbre și plicuri prilejuite aniversării a 175-ea de la nașterea lui Mihai Eminescu.

În promovarea evenimentelor, pe lângă autoritățile de la Chișinău și București, se va implica UNESCO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#an #aniversare #cultura #Eminescu #manifestatii

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.