Miss Martinica 2024, Angélique Angarni-Filopon, a fost aleasă Miss Franţa 2025, sâmbătă seară, la Futuroscope din Poitiers. La 34 de ani, Angélique, care este însoţitoare de bord, a fost cea mai în vârstă candidată din istoria concursului și devine prima femeie din Martinica care primește acest titlu, scrie antena3.ro.

„Este o onoare să mă aflu în faţa voastră. Când am câştigat concursul Miss Martinica, le-am spus locuitorilor din Martinica că vom reuşi împreună. Şi am făcut-o împreună! Vă mulţumesc!”, a spus cu lacrimi în ochi noua regină a frumuseţii.

30 de candidate cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani au participat la finala Miss Franţa 2025, prezentată pentru a 30-a oară de Jean-Pierre Foucault.

Angélique Angarni-Filopon a candidat deja pentru Miss Martinica în 2011. Ea a decis să candideze din nou după ce regulile concursului s-au schimbat și au permis participarea și a persoanelor cu vârsta de peste 24 de ani.

„În 2011, o tânără în vârstă de 20 de ani s-a clasat pe locul doi în concursul Miss Martinica. Astăzi, aceeaşi femeie în vârstă de 34 de ani se află în faţa dumneavoastră pentru a reprezenta din nou Martinica, diaspora sa şi toate femeile cărora li s-a spus odată că este prea târziu”, a declarat Miss France 2025 în timp ce se prezenta juriului şi telespectatorilor în timpul ceremoniei.

Miss Franța 2025 a mai spus că nu se aștepta să câștige și că s-a înscris pentru a beneficia de o experiență grozavă. Angarni-Filopon va primi până la 60 de mii de euro, diferite cadouri și dreptul de a utiliza un apartament din Paris.

„Să spun că am visat la acest moment toată viaţa mea ar fi un eufemism. Viaţa m-a învăţat că renunţarea nu este deloc o opţiune. Mama mea, care se află astăzi aici, a suferit de cancer la sân, ceea ce îmi dă o afecţiune specială pentru această cauză, dar, în realitate, vreau să fiu ambasadoarea tuturor cauzelor şi acţiunilor voastre în 2025”, a adăugat ea.

În finală au fost 30 de concurente. Acestea au pozat în costume de baie, în diferite costume regionale și în rochii de bal. De asemenea, concurentele au cântat și au dansat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#castigatoare #concurs #Miss Franța

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie