Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a cerut vineri aproape o jumătate de miliard de dolari pentru oficiul său în 2023, pentru a „aduce la viaţă drepturile omului în toate regiunile lumii”, relatează AFP, scrie agerpres.ro.

„Fără drepturile omului, nu poate exista pace durabilă, nici dezvoltare durabilă, nici justiţie”, a subliniat oficialul ONU în apelul anual pentru contribuţii voluntare din partea ţărilor şi a donatorilor privaţi.

El a estimat că serviciile sale au nevoie de 452 de milioane de dolari în acest an.

Înaltul Comisariat al ONU pentru drepturile omului monitorizează ţările din întreaga lume, colectează date despre abuzuri, oferă sprijin societăţii civile şi oferă consiliere statelor, precum şi sprijin tehnic pentru implementarea de standarde mai bune în ce priveşte drepturile omului.

Anul trecut, donaţiile au totalizat 240,8 milioane de dolari, acoperind doar 60% din suma solicitată atunci.

Mulţumind donatorilor, Volker Turk a subliniat vineri că fondurile lipsă au avut un impact asupra activităţii serviciilor sale, din ce în ce mai solicitate.

În 2022, au fost oferite „îndrumări esenţiale” în 50 de ţări, iar alte şase ţări au formulat cereri, „dar avem nevoie de mai mult sprijin financiar pentru a oferi acest ajutor”, a menţionat oficialul ONU, fără a identifica respectivele state.

Dacă nu se obţin fonduri suplimentare, numărul ţărilor în care vor fi trimişi consilieri în 2023 va trebui redus de la 50 la 43, a avertizat el.

„Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de drepturile omului pentru a menţine stabilitatea în lume şi a furniza o foaie de parcurs către un viitor mai bun”, a spus înaltul comisar al ONU. „Trebuie să insistăm asupra unei acţiuni, la nivel global şi naţional, care să abordeze inegalităţile, să consolideze protecţia socială şi să elimine discriminarea şi alte cauze fundamentale ale conflictelor, crizelor de mediu şi sărăciei”, a mai spus Volker Turk.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.