Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a cerut vineri aproape o jumătate de miliard de dolari pentru oficiul său în 2023, pentru a „aduce la viaţă drepturile omului în toate regiunile lumii”, relatează AFP, scrie agerpres.ro.

„Fără drepturile omului, nu poate exista pace durabilă, nici dezvoltare durabilă, nici justiţie”, a subliniat oficialul ONU în apelul anual pentru contribuţii voluntare din partea ţărilor şi a donatorilor privaţi.

El a estimat că serviciile sale au nevoie de 452 de milioane de dolari în acest an.

Înaltul Comisariat al ONU pentru drepturile omului monitorizează ţările din întreaga lume, colectează date despre abuzuri, oferă sprijin societăţii civile şi oferă consiliere statelor, precum şi sprijin tehnic pentru implementarea de standarde mai bune în ce priveşte drepturile omului.

Anul trecut, donaţiile au totalizat 240,8 milioane de dolari, acoperind doar 60% din suma solicitată atunci.

Mulţumind donatorilor, Volker Turk a subliniat vineri că fondurile lipsă au avut un impact asupra activităţii serviciilor sale, din ce în ce mai solicitate.

În 2022, au fost oferite „îndrumări esenţiale” în 50 de ţări, iar alte şase ţări au formulat cereri, „dar avem nevoie de mai mult sprijin financiar pentru a oferi acest ajutor”, a menţionat oficialul ONU, fără a identifica respectivele state.

Dacă nu se obţin fonduri suplimentare, numărul ţărilor în care vor fi trimişi consilieri în 2023 va trebui redus de la 50 la 43, a avertizat el.

„Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de drepturile omului pentru a menţine stabilitatea în lume şi a furniza o foaie de parcurs către un viitor mai bun”, a spus înaltul comisar al ONU. „Trebuie să insistăm asupra unei acţiuni, la nivel global şi naţional, care să abordeze inegalităţile, să consolideze protecţia socială şi să elimine discriminarea şi alte cauze fundamentale ale conflictelor, crizelor de mediu şi sărăciei”, a mai spus Volker Turk.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conturile false reprezintă aproximativ 20% din totalul conturilor de pe rețelele sociale, iar amploarea rețelelor care le folosesc pentru a răspândi mesaje de propagandă și dezinformare este una dintre principalele probleme ale fenomenului. Declarația aparține jurnalistului Mihai Avasiloaie, redactor-șef al platformei Stopfals.md, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Conturi false, boți și alți vectori de transmitere a informațiilor false și a manipulării”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Potrivit jurnalistului, propaganda rusă se bazează pe rețele extinse de conturi false, care pot număra zeci sau chiar sute de mii de profiluri. „Rețeaua de propagandă rusă este o rețea imensă. Nu este o problemă că aceste conturi false răspândesc informații neadevărate, ci este gravă magnitudinea la care o fac. Adică e vorba de rețele de zeci și sute de mii de conturi. Anual, compania META, deținătoarea Instagram și Facebook, șterge sute de milioane de conturi false și totuși nu se apropie de eradicarea acestui fenomen”, a declarat Mihai Avasiloaie.

Jurnalistul a atras atenția și asupra ponderii pe care o au conturile false în mediul online. Spre deosebire de utilizatorii autentici, care nu participă constant la discuții pe toate subiectele, conturile false sunt create pentru a publica și distribui în mod repetat anumite mesaje.

„Studiile internaționale arată că numărul conturilor false reprezintă a cincea parte din numărul total de conturi de pe rețele. Aceste conturi sunt create cu un singur scop: de a comenta și de a transmite mesaje. Ele nu pot fi comparate cu conturile autentice pentru că, în general, conturile autentice nu comentează mereu și peste tot”, a explicat redactorul-șef al Stopfals.md.

Potrivit lui, în Republica Moldova, activitatea boților poate fi observată inclusiv în secțiunile de comentarii ale paginilor companiilor, redacțiilor și persoanelor publice.

„Și pagina stopfals este mereu vizitată de boți. Noi ștergem în fiecare zi comentarii. Inițial, comentariile erau trase la indigo. Erau zece comentarii la fel, copy-paste. Acum lucrurile s-au mai schimbat. Comentariile au devenit mai apropiate de cele reale. În comentarii se încearcă deturnarea subiectului postării pentru a se crea falsa impresie că toată lumea gândește la fel”, a spus Mihai Avasiloaie.