Frigul şi ploile din această primăvară le-au lăsat un gust amar apicultorilor din țară. Îngheţul de la începutul primăverii a distrus florile de salcâm din care albinele culegeau preţiosul nectar. Potrivit apicultorilor moldoveni, unele suprafeţe sunt calamitate chiar şi în proporţie de 90%, transmite tvrmoldova.

Andrei Bivol este apicultor de peste 20 de ani şi creşte peste patru sute de familii de albine, într-o poiană din raionul Ialoveni. Spune că acesta va fi un an dificil pentru producţia de miere.

„Frigurile întotdeauna afectează albinele, nu numai albinele, dar mai mult afectează plantele din jur. Cu cât este mai frig, cu atât secreţia de nectar este scăzută. Când avem temperaturi ziua în jur de 25 de grade, iar noaptea ar fi de dorit să fie peste 12 grade, secreţia de nectar, mai ales la salcâm este destul de bună. Sigur că o să fie mai mică ca producţie. Doar în cele mai bune cazuri cred că o să fie jumătate din ce a fost anul trecut”, spune Andrei Bivol, apicultor.

Ultimii ani au venit cu mai multe provocări pentru apicultorii din Republica Moldova.

„Salcâmul alb este afectat foarte grav anul acesta. Credem noi, după părerea specialiştilor, undeva la 90% din plantaţiile de salcâm sunt afectate şi culesul de la salcâmul alb este compromis cu siguranţă. Pe mine altceva mă îngrijorează pentru că odată cu preţurile mici de achiziţionare a mierii, mulţi apicultori se dezic de apicultură”, a spus Andrei Zagăreanu, preşedinte, Asociaţia Naţională a Apicultorilor din Republica Moldova:

„Dacă să analizăm situaţia la ziua de astăzi privind mierea de salcâm, nu este atât de îmbucurătoare deoarece din cauza temperaturilor joase care au fost la sfârşitul şi începutul lunii mai, a îngheţat salcâmul. Pe alocuri poate mai ales floare, dar floarea este rară şi având în vedere că temperaturile sunt joase peste noapte. Orice plantă, inclusiv salcâmul începe să elimine nectarul de la 14 grade, adică noaptea ar trebuie să fie 12- 14 grade, iar ziua 18, 20, 25 grade, să avem noi culesul”, a menționat Ion Maxim, director executiv, Asociaţia Apicultorilor din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Apicultorii spun că se confruntă cu probleme serioase, de la schimbările climatice până la preţurile reduse care pun în pericol această meserie.

„De câţi ani avem, niciodată nu am primit ajutor din partea statului, pe baza faptului că nu a fost producţie. Asta a fost în anul 2020, când am avut practic producţie zero la salcâm, teiul practic foarte puţin şi floarea-soarelui foarte puţin. Ajutor de la stat doar în cazul subvenţionării, Suntem înregistraţi ca o gospodărie ţărănească. Am primit aproape an de an subvenţii, dar asta pe utilaje şi regine, dacă cumpărăm regine. În caz de calamităţi nu am primit niciodată ajutoare de la stat”, a conchis apicultorul Andrei Bivol.

În 2024 au fost produse aproximativ cinci mii de tone de miere, dintre care peste patru mii au fost exportate deja. În pofida succesului extern, consumul intern rămâne scăzut, sub şase sute de grame per persoană anual.

#an dificil #apicultori #înghețuri #miere

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat miercuri, 15 aprilie curent, că urmează vremuri grele pentru economia mondială dacă războiul din Orientul Mijlociu nu va fi soluționat și prețurile petrolului rămân ridicate, adăugând că riscurile la adresa inflației ar putea afecta prețurile alimentelor, transmite Agerpres.

„Trebuie să ne pregătim pentru vremuri grele în viitor dacă conflictul din Orientul Mijlociu persistă”, a afirmat Georgieva la o conferință de presă în timpul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale de la Washington.

Livrările globale de energie sunt grav afectate de închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, în mod obișnuit o rută de tranzit pentru 20% din gazele naturale lichefiate și petrolul mondial. Prețurile petrolului și gazelor au crescut semnificativ, afectând în mod special economiile vulnerabile și cele dependente de exporturile de energie din regiune.

„Suntem îngrijorați de riscurile la adresa inflației, și de efectele asupra prețurile alimentelor, dacă nu va fi reluată în curând livrarea îngrășămintelor la prețuri rezonabile”, a explicat șeful FMI.

În condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, Georgieva a cerut băncilor centrale o abordare de tipul „să așteptăm și să vedem ce se întâmplă” înainte de a ajuta ratele dobânzilor. Acesta este în mod special cazul în care publicul are așteptări bine fundamentate referitoare la ținerea sub control a inflației.

„Dacă se încheie rapid conflictul, poate nu vor fi necesare decizii”, a declarat oficialul FMI.

Dar Georgieva a recunoscut că țările unde băncile centrale nu au o astfel de credibilitate ar putea fi nevoite să transmită semnale mai puternice. Deocamdată, „încă suntem într-o perioadă în care este posibilă o rezolvare mai rapidă”, a apreciat directorul general al Fondului Monetar Internațional.

Oficialul a cerut statelor membre FMI să apeleze la instituția cu sediul la Washington dacă au nevoie de asistență financiară în timpul conflictului.

„În prezent, avem 39 de programe, și o potențială cerere pentru noi programe de la cel puțin 12 țări, unele fiind din Africa subsahariană. Dacă aveți nevoie de asistență financiară, nu ezitați. Mișcați-vă rapid, deoarece cu cât mai devreme acționați, cu atât vor fi protejate economiile și oamenii”, a afirmat Georgieva.

Șeful FMI a subliniat necesitatea protejării sustenabilității fiscale în condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, și a avertizat că „măsurile care nu sunt țintite, controlul exporturilor sau reduceri ample de taxe ar putea avea ca efect prelungirea suferinței provocate de prețurile ridicate”.