Apple a devenit luni, 3 ianuarie, prima companie americană care ajunge la o capitalizare de piață de 3 trilioane de dolari, datorită încrederii investitorilor că producătorul american de telefoane iPhone va continua să lanseze produse care se vând foarte bine.

În prima zi de tranzacționare din 2022, acțiunile Apple au ajuns la un record de 182,88 de dolari la mijlocul zilei.

Cea mai valoroasă companie din lume este prima care ajunge la acest prag de 3 trilioane de dolari. Investitorii pariază că consumatorii vor continua să scoată din buzunar bani mulți pentru Iphone, Macbook și servicii precum Apple Tv și Apple Music.

Unii analiști consideră că motorul acestei creșteri este partea de servicii, care ar valora 1,5 trilioane de dolari în ochii investitorilor de pe Wall Street.

„Fiind prima companie care intră în clubul de 3 trilioane de dolari este «un moment de flexare a mușchilor» pentru (CEO-ul Tim) Cook și compania”, spune analistul Daniel Ives de la Wedbush Securities.

Apple a împărțit clubul celor evaluați la două trilioane de dolari cu Microsoft, care valorează acum aproape 2,53 trilioane de dolari. Alphabet (care deține Google), Amazon și Meta Platforms (care deține Facebook) au o capitalizare de peste 1 trilion de dolari.

Adoptarea rapidă a tehnologiilor 5G, AR/VR (realitatea augmentată și realitatea virtuală) și inteligența artificială au contribuit de asemenea ca acțiunile să devină preferate pe bursă în contextul în care investitorii se îndreaptă către companiile bogate în lichidități și se îndepărtează de afacerile care au fost mai sensibile la creșterea economică, potrivit Reuters.

Adoptarea rapidă a tehnologiei 5G, care are implicații extinse în viitor, a oferit un impuls semnificativ. Recent, Apple a lansat iPhone 13 în al doilea său val de telefoane ce utilizează tehnologia 5G.

În China, una dintre cele mai mari piețe ale Apple, compania continuă să conducă piața telefoanelor inteligente pentru a doua lună la rând, devansând rivali ca Vivo și Xiaomi, arată datele recente furnizate de CounterPoint.

Piața financiară se pregătește să-și extindă revenirea după șocul pandemiei, în frunte cu Tesla, urmată de Apple și Nvidia.

#acțiuni apple #Apple #iPhone

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.