În perioada anilor 2017 – 2021, în corespundere cu mecanismul de preschimbare (simplificat din luna mai 2020, fără susținerea examenelor adiționale), oferit persoanelor cu domiciliu în regiunea transnistreană, posesoare de înscrisuri confirmative regionale și de acte de identitate reglementate de legislația națională au fost eliberate 22 463 de permise moldovenești pentru locuitorii din regiunea separatistă transnistreană. Informațiile sunt prezentate de Biroul politici de reintegrare, în baza datelor oferite de Agenția Servicii Publice (ASP).

Potrivit datelor, doar în perioada 02 ianuarie – 18 decembrie 2021 au fost confirmate în sistemul național 6 863 de permise (30,55 % din totalul pe 4 ani), dintre care 4 328 au fost eliberate în intervalul lunilor septembrie-decembrie 2021 (63,06 %).

Totodată Biroul politici de reintegrare anunță că, s-a atestat o înviorare substanțială în a doua jumătate a anului 2021 a procesului de schimbare cu plăcuțe de model neutru a autovehiculelor necomerciale din regiunea transnistreană la punctele de înmatriculare din stânga Nistrului.

Astfel, în perioada 1 septembrie 2018 – 31 decembrie 2021 au fost înmatriculate cu numere neutre 8 986 de autovehicule, Tiraspol – 6 191, Rîbnița – 2 795.

„Această tendință ascendentă a avut loc concomitent cu solicitarea mai multor plăci de model național de către conducătorii auto din regiune și poate fi explicată și prin faptul că începând cu data de 1 septembrie 2021 participarea în traficul rutier internațional a fost asigurată doar pentru autovehiculele cu plăci neutre, așa după cum a fost adus la cunoștința persoanelor vizate prin multiple campanii de informare desfășurate, inclusiv pe parcursul anului 2021”, precizează Biroul politici de reintegrare.

Precizăm că, din data de 29 decembrie 2021, sub pretexte politice Tiraspolul a diminuat considerabil potențialul de documentare în cadrul punctelor de înmatriculare din stânga Nistrului, și respectiv, au fost puși în dificultate cetățenii cu domiciliu în regiune, prin faptul că refuză să elibereze plăcuțe neutre.

Conform datelor, în regiunea transnistreană sunt în jur de 500 de mii de cetățeni.

#Biroul politici de reintegrare #permise de conducere #soveri #Transnistria

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.