Guvernul vrea să repartizeze peste 192 de milioane de lei pentru achitarea concediilor nefolosite ale bugetarilor. Banii vor merge către ministere, instituții de forță și alte autorități publice centrale, pentru plata drepturilor salariale aferente zilelor de concediu de odihnă acumulate de angajați și nefolosite până acum. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și urmează a fi examinat de Executiv în cadrul ședinței din 17 iunie, transmite BANI.MD.

Potrivit documentului, suma totală repartizată este de 192,4 milioane de lei, iar cei mai mulți bani vor reveni Ministerului Afacerilor Interne – 63,3 milioane de lei. Din această sumă, peste 44,2 milioane de lei sunt prevăzute pentru ordine și siguranță publică, aproape 6,7 milioane pentru managementul frontierei și 4,4 milioane pentru protecția civilă și apărarea împotriva incendiilor.

Ministerul Finanțelor va primi aproape 62,9 milioane de lei, dintre care 58,4 milioane sunt destinate administrării veniturilor publice. Alte 36 de milioane de lei sunt prevăzute pentru Procuratura Generală, iar Centrul Național Anticorupție va beneficia de 11 milioane de lei.

De asemenea, Ministerul Justiției va primi 12,3 milioane de lei, cea mai mare parte fiind destinată sistemului penitenciar – peste 10,7 milioane de lei. Serviciul de Informații și Securitate va beneficia de 6,7 milioane de lei pentru acoperirea acestor cheltuieli salariale.

În nota informativă se arată că banii sunt necesari pentru a evita riscul insuficienței alocațiilor bugetare pentru cheltuielile de personal și pentru a garanta respectarea drepturilor salariale ale angajaților din sectorul public. Autoritățile invocă și modificările legislative adoptate în 2024, care prevăd că zilele de concediu acumulate și nefolosite până la intrarea în vigoare a legii trebuie utilizate până la 31 decembrie 2029.

Ministerul Finanțelor precizează că, în bugetul de stat pentru 2026, sunt prevăzute în total peste 402,4 milioane de lei pentru achitarea concediilor nefolosite ale bugetarilor, iar actualul proiect prevede repartizarea a aproape jumătate din această sumă către autoritățile publice centrale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #buget #vacanta

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.