Misiunea de monitorizare a alegerilor locale noi din cele trei localități, Promo-LEX, anunță că scrutinul s-a desfășurat „regulamentar, iar procesul de votare a fost organizat eficient și liniștit”, însă unele recomandări făcute către CEC în primul tur „așa și nu au fost luate în considerare”, afirmă ONG-ul.

„Observatorii Promo-LEX au monitorizat desfășurarea turului doi al alegerilor locale noi în cele trei localități unde primarul nu a fost ales din primul tur: comuna Ghetlova din raionul Orhei, satul Glinjeni din raionul Fălești și satul Zastînca din raionul Soroca. Totodată, Misiunea de observare a efectuat și numărarea în paralel a voturilor, care a confirmat rezultatele preliminare, anunțate de Comisia Electorală Centrală. Închiderea secțiilor de votare s-a desfășurat regulamentar. Numărarea voturilor de către organele electorale s-a efectuat rapid. Informațiile au fost colectate și raportate de către 5 observatori pe termen scurt care au monitorizat procesul electoral din fiecare secție de votare”, se arată în anunțul Promo-LEX.

În rezultatul monitorizării alegerilor, Promo-LEX informează că, secțiile de votare s-au deschis regulamentar, iar pe parcursul zilei votarea a fost organizată eficient și s-a desfășurat liniștit. Totuși, Misiunea de observare precizează că CEC nu a ținut cont de recomandările făcute de către aceasta în primul tur de scrutin.

„Și pentru acest tur de scrutin atragem atenția asupra numărului mare, în opinia Misiunii, de cereri de votare cu urna mobilă depuse la Glinjeni (60) și Zastânca (41), în ambele cazuri cu 11 mai multe decât în primul tur. Amintim că, potrivit bunelor practici internaționale, utilizarea urnelor mobile de vot nu este recomandată, deoarece este însoțită de un risc înalt de falsificare. De asemenea, pentru turul doi nu a fost soluționată problema accesibilității secțiilor de votare, 4 din 5 secții nefiind asigurate cu condiții minime de accesibilitate (rampă) pentru persoanele cu deficiențe locomotorii”, se mai arată în raportul Promo-LEX.

De asemenea, Misiunea de monitorizare a depistat că, membrii biroului electoral 25/034 Ghetlova, au ignorat norma cu privire la obligativitatea prezentării buletinului de vot la numărare de către un singur membru.

Amintim că, după alegerile locale noi din 29 mai, în trei localități a fost nevoie organizarea turului doi de scrutin. Alegerile au avut loc ieri, 12 iunie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #alegeri locale noi #Promo-Lex

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), potrivit Bani.md.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Potrivit sursei citate, cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Ulterior, pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei. La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

#inflatie #Moldova #salariu lunar