Cărțile de identitate vor fi introduse la nivel național și vor înlocui buletinele de identitate, iar cetățenii străini vor primi cărți de rezidență, care vor înlocui permisele de ședere și buletinele de identitate eliberate cetățenilor străini. Proiectul a fost votat în lectura a doua de 79 de deputați.

Inițiativa legislativă a fost elaborată de Agenția Servicii Publice (ASP) cu scopul armonizării legislației naționale la rigorile acquis-ului Uniunii Europene, punerea în circulație a unor noi tipuri de acte de identitate care conțin un nivel avansat de securitate al datelor și ar facilita accesul titularului la multiple servicii publice. De asemenea, documentele vor permite cetățenilor Republicii Moldova să călătorească liber în spațiul comunitar.

„Cartea de identitate va fi obligatorie pentru toți cetățenii Republicii Moldova începând cu 14 ani. Aceasta va putea fi utilizată și pentru a călători în baza acordurilor internaționale. În prezent, cetățenii moldoveni pot călători în baza buletinului de identitate în Turcia și Ucraina. De menționat că atât cartea de identitate, cât și cartea de identitate provizorie și cartea de rezidență vor fi scrise în limbile română și engleză. În conținutul acestor documente nu se va regăsi informația despre domiciliul sau reședința temporară a titularului. Aceste date vor fi disponibile pe platforma guvernamentală MConnect. Astfel, titularii nu vor mai fi obligați să schimbe actele de identitate atunci când își schimbă locul de trai”, se arată în comunicatul Parlamentului.

Cărțile de identitate și cărțile de rezidență conțin date în format tipărit și în format inscripționat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum și elemente de particularizare și de siguranță.

„Acestea vor fi eliberate cu diferite termene de valabilitate: de patru ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 – 7 ani; de șapte ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 7 – 14 ani; de zece ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 – 70 de ani și nelimitat pentru persoanele cu vârsta de peste 70 de ani. În cărțile de identitate și de rezidență va fi încorporat mediul de stocare electronică a datelor, care va include atât datele din formatul tipărit și datele biometrice (imagine facială, amprente digitale), cât și mijloacele semnăturii electronice calificate și certificatele cheilor publice. Datorită acestui lucru, titularii documentelor vor avea acces mai ușor la serviciile de e-guvernare și e-business”, mai comunică Parlamentul Republicii Moldova.

De menționat că modificările legislative vor intra în vigoare începând cu data realizării condițiilor tehnice necesare eliberării cărților de identitate și de rezidență, dar nu mai târziu de 31 martie 2025. De asemenea, după publicarea în Monitorul Oficial, Guvernul, în termen de șase luni, va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea în concordanță a legislației în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buletine de identitate #carti de identitate #inlocuire #Moldova

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.