Cele două proiecte de lege privind atragerea a două împrumuturi din partea Fondului Monetar Internațional (FMI) prin intermediul mecanismului de finanțare extinsă (EFF) și mecanismului extins de creditare (ECF) au fost ratificate de către Parlament, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 24 decembrie, după votarea în prima lectură. Împrumuturile vor fi utilizate pentru finanțarea necesităților bugetului.

Potrivit proiectelor, Guvernul Republica Moldova va avea posibilitatea să acceseze 209,55 milioane Drepturi Speciale de Tragere (DST), echivalentul a circa 292,48 milioane dolari, prin intermediul EFF. Termenul de rambursare a acestui împrumut constituie 10 ani. Dobânda aplicată este flotantă și la situația din 20 decembrie a constituit 1,050% anual.

Al doilea împrumut va fi acordat prin intermediul ECF și constituie 104,75 milioane DST, echivalentul a circa 146,2 milioane dolari. Dobânda pentru acest împrumut se stabilește la fiecare 2 ani și va constitui 0% până în anul 2023. Împrumutul va fi rambursat în 10 tranșe egale.

Proiectele au fost elaborate urmare a aprobării la 20 decembrie de către Consiliul de directori executivi al FMI a unui nou program de reforme economice în valoare de 400,0 milioane DST, echivalentul a 558,3 milioane dolari, care va fi susținut printr-un acord pe 3 ani, finanțat în baza EFF și ECF.

Noul program este orientat spre susținerea redresării post COVID-19, abordarea nevoilor stringente de dezvoltare și consolidarea cadrelor instituționale ale Republicii Moldova. Astfel, reformele structurale vor avea drept scop fortificarea statului de drept, lupta anticorupție și consolidarea administrării bugetar-fiscale, ceea ce ar impulsiona creșterea rapidă și durabilă a veniturilor Republicii Moldova.

#bani #FMI #împrumut #parlament

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.