Miniştrii de externe ai ţărilor din Uniunea Europeană vor analiza luni, la Luxemburg, al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Potrivit informațiilor din presa internațională, ar fi posibil un embargou asupra petrolului. Cu toate acestea, această măsură încă îi divizează pe membrii blocului.

„Am impus sancţiuni grele contra Rusiei şi suntem pe cale de a pregăti al şaselea val” de astfel de măsuri, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul vizitei recente efectuate la Kiev alături de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski le-a cerut constant tuturor interlocutorilor săi europeni să „adopte sancţiuni puternice”. El solicită oprirea achiziţiilor de petrol şi gaz din Rusia şi furnizarea de armament greu pentru forţele ucrainene pentru a rezista ofensivei ruse anunţate în regiunea Donbas.

Josep Borrell şi-a anunţat intenţia de a lansa luni discuţii asupra unui embargou petrolier, „dar o propunere oficială nu se află pe masă”, a recunoscut vineri un înalt funcţionar european. „Pentru adoptarea sancţiunilor este necesară unanimitatea. Or, se văd bine dependenţa de Rusia în mai multe state membre”, a subliniat el.

Germania, Italia, Austria şi Ungaria sunt dependente în mare măsură de gazul rusesc.

„Nu va fi prezentat ceva ce nu va trece. Propunerile trebuie să fie făcute la momentul oportun”, a explicat el.

De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a strâns 27,3 miliarde de dolari ca urmare a achiziţionării de petrol, gaz şi cărbune ruseşti de către UE, potrivit directoarei Institutului Austriac pentru Europa şi Politica de Securitate (AIES), Velina Ceakarova.

Miniştrii UE urmează să valideze deblocarea a încă 500 de milioane de euro pentru finanţarea şi furnizarea de noi arme pentru Kiev, potrivit mai multor diplomaţi europeni.

„Sancţiunile sunt importante, dar ele nu rezolvă problema în Donbas. Bătălia din Donbas va fi decisivă pentru rezultatul războiului”, a subliniat sâmbătă Josep Borrell.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambargou petrolier #Rusia #sanctiuni #UE

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.