Diplomatul american Damon Wilson susține că Occidentul ar trebui să ofere ajutor Ucrainei. Dacă lumea nu reușește să-l oprească pe dictatorul rus Putin, el ar putea folosi arme nucleare împotriva Ucrainei.

Damon Wilson, președinte și CEO al National American Endowment for Democracy, admite o astfel de posibilitate. Diplomatul se află în prezent la Kiev, potrivit unian.ua. El a subliniat că nu trebuie subestimate capacitățile lui Putin, acest lucru fiind demonstrat de evenimentele recente.

„Mulți ucraineni nu au crezut că Rusia va ataca Ucraina, în ciuda volumului mare de informații care îi confirmă intențiile, dar a făcut-o. Pe de o parte, rușii vor să folosească teama de arme nucleare pentru a intimida Vestul, să oprească ajutorul Occidentului Ucrainei. Dar singura modalitate de a evita escaladarea este să dați dovadă de forță și să ajutați Ucraina să oprească acest război. Dacă vrem să prevenim folosirea armelor nucleare tactice, nu trebuie să cedăm. Este necesar să-l oprim pe infractor ”, a spus diplomatul.

În prezent, un expert american îl evaluează pe Putin ca fiind periculos.

„Nimeni nu vrea ca Ucraina să sufere și mai mult. Dar știm că atâta timp cât Rusia nu renunță la intențiile sale totul este posibil”, a menționat el.

Anterior, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sugerat că în viitor, statul său ar putea folosi arme nucleare împotriva Ucrainei. Ulterior, el nu a exclus din nou o astfel de posibilitate, cu toate acestea, Ministerul rus de Externe a declarat că armele nucleare nu vor fi folosite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zelenski a avertizat că lumea că trebuie să se pregătească pentru o lovitură nucleară a agresorului. La rândul său, Aleksey Arestovich, consilier al șefului Președinției, a avertizat conducerea Federației Ruse împotriva atacurilor nucleare pe teritoriul Ucrainei.

Departamentul de Stat al SUA a amenințat Kremlinul cu consecințe în cazul unui atac nuclear asupra Ucrainei.

#arme nucleare #expert american #razboi #Vladimir Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.