Donald Trump și Marco Rubio au declarat că vor reevalua apartenența SUA la NATO, criticând aliații pentru că nu au sprijinit războiul cu Iranul. Totuși, întrebarea rămâne cât de ușor ar putea face acest lucru. Retragerea formală din tratatul din 1949 care a creat alianța militară – sau modificarea acestuia – ar fi dificilă, scrie antena3.ro.

În 2023, Congresul a adoptat o lege care prevede că „președintele nu poate suspenda, denunța sau retrage Statele Unite” din tratatul NATO fără aprobarea Senatului cu o majoritate de două treimi sau fără adoptarea unei noi legi de către Congres. Această lege a fost adoptată după ce, în primul mandat al lui Trump, juriști ai Departamentului de Justiție au susținut că președintele are puterea exclusivă de a retrage SUA din tratate.

Cu toate acestea, NATO s-ar putea destrăma de facto, chiar dacă tratatul rămâne în vigoare din punct de vedere juridic. Esența alianței este credibilitatea sa de descurajare: percepția potențialilor adversari că un atac asupra unui stat membru ar declanșa probabil un război cu întreaga alianță, inclusiv cu SUA.

Angajamentul politic de apărare colectivă depășește formularea flexibilă a celebrului Articol 5, care prevede că fiecare stat va ajuta un aliat atacat prin „măsuri pe care le consideră necesare”. Dacă Trump ar decide că folosirea forței militare nu este necesară, tratatul ar putea rămâne valabil formal, dar garanțiile de securitate ale SUA pentru aliații europeni ar deveni, în practică, lipsite de conținut.

De la începutul războiului cu Iranul, în urmă cu mai bine de o lună, președintele SUA, Donald Trump, a criticat în repetate rânduri NATO, iar în două interviuri recente a spus că ia în calcul retragerea țării din organizație.

Alianța militară a fost înființată în 1949 pentru a „asigura o pace durabilă în Europa și America de Nord”, potrivit site-ului său.

În ciuda afirmațiilor lui Trump că ar putea retrage SUA din alianță, o lege adoptată de Congres în 2023 prevede că „președintele nu poate suspenda, denunța sau retrage Statele Unite din Tratatul Atlanticului de Nord” decât dacă acest lucru se face „cu avizul și consimțământul Senatului, cu condiția ca două treimi dintre senatorii prezenți să fie de acord, sau în baza unei legi adoptate de Congres”.

La momentul adoptării, Marco Rubio, pe atunci senator republican de Florida — în prezent secretar de stat — a fost co-inițiator al legii, alături de senatorul democrat Tim Kaine din Virginia.

Într-un interviu de luna trecută, senatorul Thom Tillis, principalul republican din cadrul grupului bipartizan de observatori NATO din Senat, a declarat că este „factual incorect” să se spună că Trump poate retrage SUA din NATO fără Congres.

„Președintele Statelor Unite nu poate retrage țara din NATO. Cu toate acestea, poate să submineze alianța, o poate face, în practică, nefuncțională dacă își dorește”, a spus el.

Tillis a apărat, de asemenea, aliații NATO după ce Trump i-a numit „lași” pentru că nu au sprijinit SUA.

Totuși, un aviz juridic din 2020 al Oficiului Consilierului Juridic din cadrul Departamentului de Justiție susține că președintele are autoritate exclusivă în materie de tratate.

Retragerea unilaterală a SUA din NATO ar putea ajunge, în cele din urmă, să depindă de interpretarea instanțelor, potrivit unui raport al Congressional Research Service.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Donald Trump #NATO

Prețurile transporturilor de motorină au ajuns să fie mai mari decât cele ale combustibilului de aviație în Europa, pentru prima dată în mai bine de un an.

Situația apare în contextul în care continentul înlocuiește livrările mai reduse de combustibil pentru aviație din Orientul Mijlociu cu alte surse de aprovizionare, dar întâmpină dificultăți în a asigura suficientă motorină pentru industrie și agricultură, arată datele LSEG, citate de Reuters.

Europa a reușit să atragă transporturi de combustibil de aviație din SUA și din alte țări, precum Nigeria, după ce prețurile au crescut în urma izbucnirii războiului cu Iranul, care a perturbat aprovizionarea cu țiței și carburanți. Oferta globală de motorină s-a restrâns și mai mult după ce Rusia a interzis exporturile, în contextul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.

Europa și-a majorat importurile de combustibil de aviație la 750.000 de barili pe zi în iunie, cel mai ridicat nivel din octombrie 2025, iar în iulie a menținut un ritm similar, față de 612.000 de barili pe zi în ianuarie, potrivit Kpler, transmite Mediafax.

În acest context, prețul motorinei a depășit în această săptămână prețul combustibilului de aviație, potrivit datelor LSEG.

De ce au crescut iarăși prețurile motorinei
Prețurile motorinei au revenit pe creștere în ultimele săptămâni, pe fondul blocajului negocierilor de pace cu Iranul și al perturbărilor exporturilor rusești. Acestea sunt acum cu doar 14% sub maximele din aprilie. Prețurile combustibilului de aviație au crescut, de asemenea, în ultimele săptămâni, dar sunt cu 25% sub recordurile din martie.

Un alt semn al slăbirii relative a combustibilului de aviație este faptul că acesta s-a depreciat în raport cu prețul contractelor futures pentru gazoil, indicatorul de referință în funcție de care este evaluat în Europa.

Prețul estimat pentru un transport de combustibil de aviație care ajunge în Europa era, pe 10 august, cu 24 de dolari pe tonă sub prețul contractelor futures pentru gazoil, potrivit LSEG.

Este cel mai mare discount din iulie 2025. La apogeul războiului cu Iranul, în martie, combustibilul de aviație avea un preț cu peste 500 de dolari pe baril mai mare.