Donald Trump și Marco Rubio au declarat că vor reevalua apartenența SUA la NATO, criticând aliații pentru că nu au sprijinit războiul cu Iranul. Totuși, întrebarea rămâne cât de ușor ar putea face acest lucru. Retragerea formală din tratatul din 1949 care a creat alianța militară – sau modificarea acestuia – ar fi dificilă, scrie antena3.ro.
În 2023, Congresul a adoptat o lege care prevede că „președintele nu poate suspenda, denunța sau retrage Statele Unite” din tratatul NATO fără aprobarea Senatului cu o majoritate de două treimi sau fără adoptarea unei noi legi de către Congres. Această lege a fost adoptată după ce, în primul mandat al lui Trump, juriști ai Departamentului de Justiție au susținut că președintele are puterea exclusivă de a retrage SUA din tratate.
Cu toate acestea, NATO s-ar putea destrăma de facto, chiar dacă tratatul rămâne în vigoare din punct de vedere juridic. Esența alianței este credibilitatea sa de descurajare: percepția potențialilor adversari că un atac asupra unui stat membru ar declanșa probabil un război cu întreaga alianță, inclusiv cu SUA.
Angajamentul politic de apărare colectivă depășește formularea flexibilă a celebrului Articol 5, care prevede că fiecare stat va ajuta un aliat atacat prin „măsuri pe care le consideră necesare”. Dacă Trump ar decide că folosirea forței militare nu este necesară, tratatul ar putea rămâne valabil formal, dar garanțiile de securitate ale SUA pentru aliații europeni ar deveni, în practică, lipsite de conținut.
Marco Rubio, unul dintre artizanii legii care slăbește puterea lui Trump
De la începutul războiului cu Iranul, în urmă cu mai bine de o lună, președintele SUA, Donald Trump, a criticat în repetate rânduri NATO, iar în două interviuri recente a spus că ia în calcul retragerea țării din organizație.
Alianța militară a fost înființată în 1949 pentru a „asigura o pace durabilă în Europa și America de Nord”, potrivit site-ului său.
În ciuda afirmațiilor lui Trump că ar putea retrage SUA din alianță, o lege adoptată de Congres în 2023 prevede că „președintele nu poate suspenda, denunța sau retrage Statele Unite din Tratatul Atlanticului de Nord” decât dacă acest lucru se face „cu avizul și consimțământul Senatului, cu condiția ca două treimi dintre senatorii prezenți să fie de acord, sau în baza unei legi adoptate de Congres”.
La momentul adoptării, Marco Rubio, pe atunci senator republican de Florida — în prezent secretar de stat — a fost co-inițiator al legii, alături de senatorul democrat Tim Kaine din Virginia.
Într-un interviu de luna trecută, senatorul Thom Tillis, principalul republican din cadrul grupului bipartizan de observatori NATO din Senat, a declarat că este „factual incorect” să se spună că Trump poate retrage SUA din NATO fără Congres.
„Președintele Statelor Unite nu poate retrage țara din NATO. Cu toate acestea, poate să submineze alianța, o poate face, în practică, nefuncțională dacă își dorește”, a spus el.
Tillis a apărat, de asemenea, aliații NATO după ce Trump i-a numit „lași” pentru că nu au sprijinit SUA.
Totuși, un aviz juridic din 2020 al Oficiului Consilierului Juridic din cadrul Departamentului de Justiție susține că președintele are autoritate exclusivă în materie de tratate.
Retragerea unilaterală a SUA din NATO ar putea ajunge, în cele din urmă, să depindă de interpretarea instanțelor, potrivit unui raport al Congressional Research Service.
