Aria distrugerilor provocate de explozia barajului din Nova Kahovka din regiunea Herson este comparabilă cu întregul teritoriu al Lituaniei. În același timp, din cauza consecințelor pentru mediu, evenimentul poate fi calificat drept „cea mai mare catastrofă tehnogenă din ultimii zeci de ani”. Într-un interviu pentru HotNews.ro, Viaceslav Potapenko, directorul Institutului de Economie Verde din Ucraina și reprezentant al Institutului Național de Cercetări Strategice de la Kiev, a explicat cum ar putea ajunge în Marea Neagră substanțe toxice ca urmare a exploziei barajului de la Nova Kahovka.

De ce explozia barajului din localitatea Nova Kahovka poate fi considerată „cea mai mare catastrofă ecologică” din ultimii zeci de ani?

Au avut de suferit trei regiuni. Teritoriul afectat este comparabil cu Lituania, atât de mare este suprafața care a avut de suferit. Până la începutul acțiunilor militare din 2022, pe acest teritoriu au locuit peste patru milioane de oameni. Jumătate de oameni au fost lăsați fără apă, iar ceilalți s-au pomenit cu locuințele inundate. Au fost lichidate aproape toate întreprinderile industriale de pe malul râului Nipru. Chiar și în cazul avariei de la Cernobîl suprafața afectată a fost mult mai mică.

„Cel mai probabil, o parte de populație va fi nevoită să părăsească aceste teritorii”

Ce consecințe anume va avea această explozie?

Rezervorul de apă din Kahovka este cel mai mare în regiunea râului Nipru și, în general, în Ucraina. Este cât o mare. Volumul total este 18 kilometri cubi, adâncimea medie este de 8,5 metri, iar cea maximă ajunge la 24 de metri.

Acesta a fost construit nu pentru producerea energiei electrice, deși și acest lucru se întâmplă acolo, ci pentru aprovizionare cu apă, în primul rând, a întreprinderilor industriale în regiunea Dnepropetrovsk.

De asemenea, acolo au fost două canale, pentru irigarea câmpurilor din partea de nord a Crimeei, dar și partea stânga a peninsulei, care acum este temporar ocupată de Rusia.

După distrugere, un val imens de apă s-a rupt jos, pe Nipru, pe lângă faptul că sunt inundate câmpiile orașului Herson, mai ales în partea stângă. Este clar că se distrug ecosisteme, pot muri oamenii. Dacă e să vorbim despre consecințele ecologice, această apă ajunge în liman și ulterior – în Marea Neagră.

În locul de ieșire spre Marea Neagră se află o rezervație naturală de nivel internațional, unde sunt mai multe specii de păsări călătoare. Evident că totul se distruge. Și nu este clar când aceste ecosisteme vor putea fi restabilite pe deplin.

Dar acesta nici pe departe nu este cel mai grav lucru. Printre alte consecințe – scăderea nivelului apelor subterane, mai multe localități vor rămâne fără sursa de bază a apei potabile. Mai mulți pești și alte vietăți din acest rezervor vor pieri și se vor descompune. Din această cauză, vara, există riscul apariției unor boli și pericol epidemiologic.

Copacii, câmpurile – toate se vor usca, astfel, ecosistemul se va schimba complet. Vor începe deșertificarea și stoparea oricăror activități agricole. Se va schimba și microclima. Cel mai probabil, o parte de populație va fi nevoită să părăsească aceste teritorii.

În apropiere se află centrala nucleară din Zaporojie. Sunt riscuri de securitate acolo și pericolul unei eventuale avarii?

Chiar pe malul rezervorului din Kahovka se află centrala nucleară din Zaporojie. Acolo apare problema referitoare la răcirea reactoarelor. Evident, acolo sunt anumite rezerve de apă. Mai pot fi trase apeducte prin care apa va fi pompată din Nipru, această parte fiind controlată de trupele ruse.

Din câte înțeleg, rușii nu le dau voie să ajungă acolo nu doar specialiștilor ucraineni, dar nici reprezentanților Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Potențial, asta poate duce la o avarie la această centrală. Sperăm totuși că acest lucru nu va fi admis.

Pentru cât timp pot ajunge aceste rezerve de apă?

Întrucât acolo nu sunt admiși specialiști internaționali, acest lucru nu este clar cu certitudine. Însă, potrivit unor date, rezervele de apă ar putea fi suficiente pentru a menține răcirea reactoarelor timp de maxim câteva săptămâni.

„În ceea ce privește ecosistemele, acestea nu vor mai putea fi restabilite”

După standardele ecologice, peste cât timp populația va putea reveni în locațiile afectate și, în general, dacă acest lucru va fi posibil?

Acolo sunt două zone: cea din aval de baraj și cea din amonte. Partea de jos este distrusă, iar cea de sus este lipsită de apă, adică sunt două probleme diferite.

Acolo unde totul este distrus problema constă în faptul că zona este permanent lovită de artileria trupelor ruse. Oamenii nu locuiesc acum exact din acest motiv. Au loc bombardamente inclusiv cu rachete, la o distanță de 20 de kilometri, prin Nipru.

Înlăturarea consecințelor ecologice va depinde de cât de sigură va fi această zonă, adică dacă nu va fi bombardată, dar și de surse financiare. Cred că dacă acolo va fi sigur și vor fi suficienți bani, după un an totul va putea fi restabilit.

În partea de sus, unde nu este apă, situația este diferită. Cred că dacă acolo nu va fi tras un apeduct, oamenii vor pleca.

În ceea ce privește ecosistemele, acestea nu vor mai putea fi restabilite în starea în care au fost. Mai mult, specialiștii spun că nici acest baraj nu mai poate fi restabilit, ci doar construit unul nou. Barajul care acum e distrus a fost construit timp de zece ani, dar asta s-a întâmplat cu 70 de ani în urmă, acum sunt alte posibilități tehnice.

Apare însă întrebarea cât de rezonabil este acest lucru, pentru că sunt necesare sume enorme, miliarde de dolari, și câțiva ani de lucru.

Urmările acestei explozii pot afecta și alte zone, inclusiv din țările vecine, cum ar fi România?

Dacă e să vorbim despre ecosisteme, din cele trei rezervații naturale din Ucraina, una lângă Dunăre, în preajma României, alta – în Carpați, la fel, aproape de România, cea de-a treia, care se află aici, a fost distrusă. Restabilirea acesteia în varianta inițială nu va fi posibilă niciodată.

Râul Nipru începe din Federația Rusă, trece prin Belarus, iar ulterior ajunge în Ucraina. Pe râul Nipru este situată centrala nucleară din Smolensk (Federația Rusă – n.r.), dar mult mai sus. De asemenea, de-a lungul râului, sunt situate întreprinderi industriale din Rusia, Belarus și Ucraina.

Evident că există anumite filtre, dar, de asemenea, este clar că în râu nimeresc anumite substanțe toxice, resturi de la produse chimice de uz casnic. Toate acestea sunt depozitate pe fundul râului timp de aproape 70 de ani, conсentrația acestora poate fi destul de mare.

Mai mult, după avaria de la Cernobîl, foarte multe deșeuri radioactive au nimerit în Nipru și s-au depozitat acolo. O parte din aceste depuneri va ajunge în Marea Neagră. Cred că vor fi făcute cercetări în acest sens. Dacă va fi o avarie la centrala de la Zaporojie, da, va fi transferată o anumită cantitate de substanțe nocive.

La momentul acesta, un pericol direct pentru România nu există, deoarece distanța este mare, adică mai mult de 300 de kilometri.

#baraj #explozie #hidrocentrala #Nova Kahovka #Romania

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.