Un avion al companiei Air India care zbura de la New Delhi la San Francisco a fost nevoit să devieze de la rută şi să aterizeze de urgenţă pe un aeroport din Extremul Orient rus, după ce a avut o problemă tehnică la unul dintre motoare, a anunţat compania aeriană. Incidentul a adus în centrul atenţiei tensiunile din industria aeronautică în legătură cu spaţiul aerian rusesc şi a intervenit la doar o zi după ce şeful unei importante companii americane prezisese un scenariu aproape identic, relatează presa internațională.

Devierea avionului Boeing 777 vine pe fondul unei dezbateri globale privind utilizarea spaţiului aerian rusesc de către unii transportatori, şeful companiei americane United Airlines avertizând luni asupra pericolelor pe care le presupune aterizarea forţată în Rusia a unui avion cu cetăţeni americani la bord.

Celor 216 pasageri şi 16 membri ai echipajului aflaţi la bord li s-a oferit sprijin la sol şi au fost cazaţi local pentru o noapte, a precizat Air India. Însă, având în vedere limitările de infrastructură de pe aeroportul Magadan, pasagerii au fost mutaţi în spaţii de cazare improvizate.

Purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat al SUA, Vedant Patel, a declarat marţi că este „probabil” să existe americani la bord, având în vedere destinaţia planificată. „Am fost informaţi că un zbor cu destinaţia SUA a trebuit să aterizeze de urgenţă în Rusia şi continuăm să monitorizăm îndeaproape această situaţie”, a declarat Patel.

„Sunt mulţi oameni nervoşi aici”

Un pasager a declarat pentru televiziunea indiană NDTV că în avion se aflau mulţi cetăţeni americani care erau îngrijoraţi, având în vedere tensiunea dintre Rusia şi Statele Unite. „Sunt mulţi oameni nervoşi aici”, a spus pasagerul.

Air India a precizat că nu poate da detalii despre pasageri, dar că face toate eforturile şi cooperează pentru a se asigura că pasagerii ajung în siguranţă la destinaţie cât mai curând posibil.

Pasagerii furioşi au apelat la Twitter pentru a se plânge de aprovizionarea inadecvată cu mâncare şi despre locul lor de cazare, despre care au spus că arată ca o şcoală. Un utilizator a spus că mamei sale i s-a dat marţi ceai, pâine şi nişte orez, dar ulterior nu l-a mai contactat, deoarece dorea să îşi salveze bateria telefonului şi exista o singură priză de curent.

Air India a precizat că nu are personal în Rusia şi că sprijinul oferit pasagerilor a fost „cel mai bun posibil în aceste circumstanţe neobişnuite”.

La rândul său, autoritatea aviatică din Rusia a declarat că verifică starea tehnică a avionului după aterizarea pe aeroportul Magadan – oraş porturar de la Marea Ohoţk, în Extremul Orient rus – şi că a dat permisiunea ca un zbor alternativ să aterizeze acolo miercuri, la ora 03.00 GMT (6.00, ora României).

Într-adevăr, Air India a trimis miercuri o aeronavă pentru a prelua pasagerii.

Cum poate fi reparat avionul în Rusia?

Devierea aeronavei a ridicat semne de întrebare cu privire la rapiditatea cu care avionul în valoare de 200 de milioane de dolari, construit în SUA, ale cărui motoare sunt fabricate de General Electric, ar putea fi reparat în contextul sancţiunilor impuse de SUA şi Uniunea Europeană asupra exporturilor de piese de schimb pentru aviaţie către Rusia.

„Acel avion trebuie reparat, la bord sune mecanici”, a declarat reporterilor ministrul indian al aviaţiei civile, Jyotiraditya Scindia, referindu-se la zborul care urma să plece pentru a prelua pasagerii blocaţi. „Nu ştiu cât timp va dura repararea acelui avion, dar pasagerii vor fi duşi la destinaţia finală”, a spus oficialul indian.

O sursă de la aeroportul din Magadan a declarat pentru Reuters că inginerii Air India care urmau să ajungă în Rusia cu avionul de rezervă vor aduce cu ei piese de schimb.

Nu este pentru prima dată când are loc o astfel de situaţie. În 2018, un Boeing 737 al Norwegian Air a aterizat de urgenţă în Iran cu probleme la motor la câteva săptămâni după ce Washingtonul a reimpus sancţiuni Teheranului. Aeronava a rămas blocată în Iran timp de mai bine de două luni. Cei 186 de pasageri şi şase membri ai echipajului au reuşit să zboare din Shiraz a doua zi, dar, în ciuda asigurărilor iniţiale din partea companiei aeriene că şi avionul va fi repatriat rapid, o fabrică de motoare General Electric a aşteptat săptămâni întregi pentru o licenţă de export din partea Trezoreriei SUA, reaminteşte Reuters.

Departamentul pentru Comerţ al SUA nu a răspuns imediat la solicitările de comentarii. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel, a refuzat să spună dacă Statele Unite vor aproba exportul de piese pentru reparaţii, în cazul în care va fi necesar.

GE Aerospace a declarat că este conştientă de incident şi că lucrează cu Air India pentru a rezolva problema.

Un spațiu aerian problematic

Rusia a interzis companiilor aeriene americane şi altor transportatori străini să utilizeze spaţiul său aerian, ca represalii pentru că Washingtonul a interzis zborurile ruseşti deasupra Statelor Unite în martie 2022, după ce Moscova a trimis trupe în Ucraina.

Cu toate acestea, Air India şi unii transportatori cu sediul în Golf, chinezi şi africani continuă să zboare deasupra Rusiei, ceea ce face ca timpul de zbor să fie mai scurt şi rivalii americani să nu fie competitivi.

În februarie, senatorii americani îndemnaseră administraţia Biden să oprească companiile aeriene chineze şi alţi transportatori străini să survoleze Rusia atunci când efectuează rute spre SUA.

Săptămâna trecută, Reuters a relatat că în patru zboruri recent aprobate spre şi dinspre Statele Unite, companiile aeriene chineze evită să folosească spaţiul aerian rusesc.

Luni, însă, directorul general al Air India, Campbell Wilson, apărase utilizarea de către compania sa aeriană a spaţiului aerian rusesc, menţionând rolul esenţial pe care îl joacă industria în conectarea economiilor, oamenilor şi culturilor. Air India a părut să continue să zboare deasupra Rusiei şi după incidentul cu Boeingul 777, având patru zboruri deasupra ţării marţi după-amiază, potrivit FlightRadar24.

Dispute între transportatori

De altfel, o reuniune mondială a industriei aeronautice s-a încheiat marţi, la Istanbul, cu transportatorii în dezacord cu privire la utilizarea spaţiului aerian al Rusiei ca punct de trecere esenţial în reţeaua globală de transport aerian, relatează Reuters.

Interdicţia impusă de Rusia unor transportatori străini de a utiliza spaţiul său aerian, ca represalii la sancţiunile occidentale din cauza războiului din Ucraina, a redesenat rutele aeriene şi a bulversat modelele de afaceri ale unor companii aeriene care acum trebuie să zboare ocolind cea mai mare ţară din lume.

Impactul potenţial este de mare anvergură, deoarece un zbor între Europa şi Asia generează trei în întreaga reţea, pasagerii fiind nevoiţi să ia zboruri de legătură, potrivit organismului de control al traficului aerian Eurocontrol, cu sediul la Bruxelles.

În timp ce transportatorii americani, europeni şi japonezi au încetat să mai zboare deasupra Rusiei, Air India şi unele companii aeriene din Golf şi chineze continuă să facă acest lucru, reducând timpul de zbor şi oferindu-le un avantaj de cost faţă de concurenţi.

Air India, care se modernizează sub conducerea noului proprietar, Tata Group, şi-a crescut rapid prezenţa internaţională cu noi zboruri non-stop către Europa şi Statele Unite. Faptul de a putea utiliza spaţiul aerian rusesc a venit ca un avantaj, în timp ce încearcă să cucerească o cotă mai mare de piaţă.

Un scenariu prevăzut cu o zi înainte

Scott Kirby, CEO al companiei americane United Airlines, a declarat că firma sa a fost nevoită să oprească operarea mai multor zboruri către India din motive economice sau de autonomie a aeronavelor, din cauza ocolului necesar. Este în mod clar un impact mare pentru noi”, a spus el.

Şi, în condiţiile în care tensiunile dintre superputeri se apropie de nivelul Războiului Rece, el a schiţat un scenariu extrem de asemănător cu incidentul care a avut loc în Extremul Orient rus cu doar 24 de ore mai târziu. „Ce se va întâmpla dacă o companie aeriană va ateriza în Rusia cu câţiva cetăţeni americani proeminenţi la bord? Aceasta este o potenţială criză în devenire”, a avertizat luni Scott Kirby. „Cred că ar trebui să o rezolvăm înainte ca această criză să se producă”, a spus el.

Dezacordurile au pus în evidenţă importanţa strategică şi geografică a Rusiei în lumea aviaţiei globale, deoarece oferă cea mai directă rută de zbor între Vest şi Est – un factor important pentru companiile aeriene pentru a menţine costurile la un nivel scăzut.

Directorul IATA vrea deschiderea spațiului aerian rusesc

Organism comercial influent, care îşi are rădăcinile în dezvoltarea aviaţiei civile după cel de-al Doilea Război Mondial, IATA s-a aflat în prima linie a eforturilor de creare a unei arhitecturi globale fără cusur pentru aviaţia civilă. Însă reacţia internaţională la invazia Rusiei în Ucraina a scos la iveală diferenţele dintre membrii săi cu privire la utilizarea coridoarelor aeriene ruseşti.

Directorul general al IATA, Willie Walsh, a cerut o deschidere a spaţiului aerian rusesc. „Ceea ce am dori să vedem este ca toată lumea să folosească spaţiul aerian rusesc. Sunt sigur că nu este o problemă de securitate sau de siguranţă”, a declarat Walsh pentru Reuters.

Transportatorii occidentali sunt deosebit de supăraţi de ceea ce ei consideră a fi un potenţial dezavantaj competitiv faţă de companiile aeriene chineze, pe măsură ce a doua cea mai mare economie a lumii se redeschide şi călătoriile externe se intensifică.

Pe de altă parte, companiile aeriene din Statele Unite au purtat discuţii cu guvernul pentru a descuraja transportatorii să aterizeze pe teritoriul american după ce au zburat prin spaţiul aerian rusesc, ceea ce generează taxe pentru Moscova.

„Este o problemă geopolitică sensibilă, iar aplicarea geopoliticii la industria aviaţiei, care face atât de mult pentru a lega lumea, nu sunt sigur că ar fi oportună”, a declarat Wilson, CEO-ul de la Air India.

#avion #Rusia #San Francisco

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.