În contextul discuției despre posibilitatea unei eventuale lovituri de stat din partea Federației Ruse în Republica Moldova, președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu, a declarat că grupările criminale organizate „n-au vână și potențial” și sunt mai degrabă fricoase și nu ar avea resursele necesare pentru a-și atinge obiectivele în mod direct.

„Eu îi văd, noi îi știm cu toții, eu îi văd mai aproape o dată în săptămână sau două săptămâni pe reprezentanții grupării criminale organizate. N-au ei vână și așa potențial, cât de mari n-ar arăta, cât de fioroși, îs fricoși, credeți-mă. Asta nu înseamnă că noi nu trebuie sa îi subestimăm, evident, pentru că și ei știu că exista Codul Penal care ține trădarea de patrie, pentru separatism mai este un articol, sunt lucruri și credeți-mă, ei nu sunt atât de naivi să creadă că așa ușor vor trece”, a declarat speakerul.

„Eu mă uit la unii politicieni din Republica Moldova care au fost tare obedienți și au promovat agenda Federației Ruse aici, gata, cam au fost trași pe dreapta. El (Igor Dodon) face eforturi nebune, încearcă să demonstreze că e pe cai mari, deci cinismul Federației Ruse în raport cu astfel de politicieni e mare și acum, în special, că li s-a spus, ei au luat decizia: noi punem miza pe bandiți și mă uit la colegii din opoziție cum își bat joc de ei bandiții pe care i-a ales ca parteneri Federația Rusă și ei tac, nu reproșează. Eu le-am spus clar celor din opoziție: voi aveți acum o șansă unică să spuneți că am văzut ce aduce Federația Rusă. Aduce războiul, aduce nenorocire, durere. Ei vor să renască ceea ce s-a dus. E istorie. Este modelul UE, există partide care ideologic ar fi mai aproape de voi, socialiști, social-democrați, luați o decizie, asumați-vă o acțiune de asta”, a adăugat Igor Grosu la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția din 26 aprilie curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Igor Grosu #lovitură de stat #Republica Moldova #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.