Arabia Saudită a fost anunțată oficial drept țară gazdă a Cupei Mondiale de fotbal din 2034, scrie The Guardian. Vestea confirmă un rezultat așteptat de mai bine de un an, de când FIFA și-a accelerat procesul de licitație pentru evenimentul din 2034.

Decizia a fost condamnată pe scară largă de organizațiile pentru drepturile omului, care menționează detenții arbitrare, abuzuri și decese ale muncitorilor migranți și suprimarea drepturilor femeilor și ale persoanelor LGBTQ+ din țară. Oficialii saudiți au promis că turneul va fi parte a unei „călătorii de transformare remarcabilă” pentru țară. Documentul său de candidatură susține că țara a „susținut o abordare bazată pe drepturile omului” pe parcursul procesului de candidatură și se angajează să „gestioneze riscurile și să maximizeze impactul social pozitiv pe parcursul turneului”.

Țara va demara un proiect de construcție enorm, fiind nevoie de 11 stadioane noi pentru a susține o Cupă Mondială care va include 48 de echipe. Turneul se va desfășura în cinci orașe, capitala Riyadh găzduind opt stadioane. Din cauza temperaturilor de vară severe din regiune și a perioadei Ramadanului, turneul va avea loc probabil în ianuarie și februarie. Anul trecut, FIFA a acordat țărilor doar o lună pentru a-și exprima interesul pentru organizarea turneului și a modificat regula privind infrastructura pentru a permite țărilor cu mai puține stadioane adecvate să depună o ofertă. Arabia Saudită a fost singura țară care și-a exprimat oficial interesul. Arabia Saudită a fost singurul ofertant pentru competiția din 2034. Statutul de gazdă a fost confirmat miercuri după o reuniune online a celor 211 membri ai Federației Internaționale de Fotbal Asociativ (FIFA). Membrii au confirmat candidaturile necontestate prin aclamare – aplaudând pur și simplu în timpul reuniunii virtuale conduse de președintele FIFA, Gianni Infantino.

Rodney Dixon KC, care, împreună cu alți experți în domeniul drepturilor omului, a înaintat în octombrie un memoriu juridic către FIFA, avertizând-o că „are de-a face cu diavolul” atunci când plănuiește să ducă turneul în Arabia Saudită, a declarat că reputația organismului de conducere a fost „distrusă și jocul de fotbal a fost denigrat”. Dixon, care a reprezentat-o pe Hatice Cengiz, al cărei soț, Jamal Khashoggi, a fost ucis în interiorul consulatului saudit din Istanbul în 2018, a declarat: „FIFA ar trebui să insiste asupra respectării minime a drepturilor omului de către Arabia Saudită, cel puțin, pentru a elibera oponenții politici închiși, a opri tortura în închisorile sale, a susține drepturile femeilor, a permite libertatea de exprimare și de asociere, a garanta drepturile lucrătorilor și a institui un sistem judiciar independent. În cazul în care aceste condiții nu sunt îndeplinite, FIFA ar trebui, în conformitate cu propria sa politică, să schimbe țara gazdă.” Congresul a ratificat, de asemenea, atribuirea Cupei Mondiale din 2030 Spaniei, Portugaliei și Marocului. Argentina, Paraguay și Uruguay vor găzdui câte un meci în timpul turneului, ceea ce, potrivit FIFA, riscă „un impact negativ semnificativ asupra climei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Arabia Saudita #Cupa Mondiala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.